Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in crestere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflatia pentru finalul acestui an si a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019, a anuntat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu in cadrul prezentarii Raportului privind inflatia. Vezi in text cum ar putea evolua preturile la combustibili, alimente, tutun, dar si cum poate o politica fiscala dezechilibrata sa genereze inflatie sau descarca din atasament prezentarea uvernatorului BNR.

HotNews.roFoto: Hotnews

Incepand cu ultima parte a acestui an dinamica ratei anuale a inflatiei IPC este proiectata in atenuare substantiala, pe fondul epuizarii impactului socurilor care au afectat componentele exogene ale cosului de consum in perioada septembrie-noiembrie 2017. Acestea sunt asociate majorarilor accizei la combustibili, cotatiilor petrolului si tarifelor energiei electrice si termice. Fata de Raportul precedent, rata anuala prognozata a inflatiei IPC este revizuita ascendent cu 0,3 puncte procentuale pentru finele anului 2018, pe fondul proiectarii unor contributii mai ridicate din partea tuturor componentelor de inflatie exogene sferei de actiune a politicii monetare, atenuate de aportul mai redus provenind din partea indicelui CORE2 ajustat.

Dupa accelerarea inregistrata in ultima parte a anului 2017, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va continua sa se plaseze pe o traiectorie ascendenta si pe parcursul anului curent, pe seama cresterii anticipatiilor privind inflatia ale agentilor economici si a mentinerii preconizate a excedentului de cerere agregata format in economie la un nivel ridicat. La acesta vor contribui conduita prociclica a politicii fiscale si a celei a veniturilor, conditiile monetare reale stimulative, mai ales in prima parte a intervalului analizat, si perspectivele salariale favorabile din sectorul privat, pe fondul cresterii gradului de tensionare a pietei muncii, dar si a productivitatii muncii.

In cursul anului 2019, rata anuala a inflatiei de baza se va mentine la valori relativ constante, situate insa peste limita superioara a intervalului tintei. La acest orizont, anticipatiile privind inflatia ale agentilor economici se vor mentine la valori situate usor peste 3%. In conditiile in care rata inflatiei principalilor parteneri comerciali externi ai Romaniei se mentine semnificativ sub nivelul de 2% si pe fondul acomodarii expansiunii consumului intr-o mai mare masura pe seama importurilor de bunuri comparativ cu productia interna, mediul extern va continua sa exercite presiuni de temperare a dinamicii inflatiei de baza interne.

  • Preturile volatile ale alimentelor (LFO) vor inregistra o dinamica anuala de 5,3% la finele anului curent si de 3,3% la sfarsitul celui viitor, sub ipoteza inregistrarii unor productii agricole normale(ipoteza standard in lipsa altor informatii relevante este cea a inregistrarii unor recolte normale, in apropierea mediei multianuale a productiei agricole) in anii 2018 si 2019. Pentru 2018, valoarea prognozata a fost revizuita in sens ascendent cu 1,5 puncte procentuale fata de Raportul precedent, pe fondul unei productii deficitare de oua la nivel european la finele anului anterior.
  • Dinamica anuala a preturilor combustibililor este prognozata la 4% la sfarsitul anului 2018 si la 1,5% la finele anului urmator. Traiectoria componentei este afectata de cresterea accizelor in doua etape la 15 septembrie si 1 octombrie 2017 (avand un impact cumulat estimat de 0,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflatiei IPC pe o perioada de un an).
  • Traiectoria preturilor produselor din tutun si bauturilor alcoolice prevede cresteri de 1,3% la finele anului curent si de 3,1% la sfarsitul celui viitor, reflectand majorarile anticipate ale nivelului accizelor in lunile aprilie din cei doi ani ai proiectiei, conform legislatiei in vigoare privind stabilirea cuantumului acestora. Comparativ cu runda anterioara de prognoza, dinamica anuala este mai ridicata cu 0,4 puncte procentuale pentru anul curent, pe fondul majorarilor operate de catre producatorii produselor din tutun la sfarsitul anului anterior.

Care sunt riscurile cu care lucreaza BNR in prognoza?

Riscurile sunt asociate cu precadere evolutiilor din mediul intern si provin din partea conduitei viitoare a politicii fiscale si a celei a veniturilor, a evolutiei ecartului salarii-productivitate, pe fondul unui grad de tensionare ridicat al pietei muncii, dar si, in contextul numeroaselor ajustari recente, a unor posibile abateri ale dinamicii preturilor administrate de la traiectoria din scenariul de baza.

  • O conduita a politicii fiscale si a celei a veniturilor cu un grad de prociclicitate mai amplu decat cel presupus in scenariul de baza, date fiind incertitudinile privind posibile reconfigurari ale coordonatelor bugetului public pe intervalul de prognoza, poate conduce in timp la o crestere mai ampla a presiunilor inflationiste asociate.
  • Influente de sens contrar ar putea proveni din posibila suplimentare a masurilor fiscale corective in cursul anului curent in vederea incadrarii deficitului bugetar in tintele propuse. Mai mult, in conditiile in care adoptarea acestor masuri ar implica continuarea comprimarii cheltuielilor destinate investitiilor publice in favoarea celor curente, exista riscul afectarii potentialului de crestere a economiei, inclusiv in contextul intarzierilor deja constatate in absorbtia fondurilor europene structurale si de investitii.
  • Presiuni inflationiste suplimentare ar putea rezulta dintr-o dinamica a venitului disponibil superioara celei presupuse in scenariul de baza, in absenta unor castiguri comparabile de productivitate.
  • In paralel, continuarea acomodarii expansiunii consumului intr-o masura din ce in ce mai mare pe seama importurilor de bunuri comparativ cu cele provenind din productia interna ar accentua dezechilibrul extern, putand conduce la reevaluari ale gradului de risc asociat de investitorii straini plasamentelor financiare in economia interna, cu consecinte asupra fluxurilor de capital stabile adresate economiei romanesti. In acest context, ar fi de dorit o accelerare a reformelor structurale

Pe termen mediu, economiile emergente par in continuare expuse unei potentiale inaspriri a conditiilor financiare globale, in contextul procesului de intarire graduala a politicii monetare a Fed, cu posibile implicatii asupra gradului de indatorare a acestor economii. Astfel, nu ar fi exclus riscul unor posibile realocari de portofolii in profil regional si/sau mondial, cu consecinte si asupra economiei romanesti.