Publicarea minutelor sedintelor Consiliului de Administratie al Bancii Centrale reprezinta intotdeauna o sursa de informatii de prim rang cu privire la ceea ce se discuta la cel mai inalt nivel in BNR, lucru care, pana de curand, era pastrat cu maxima discretie. Asa aflam care sunt principalele ingrijorari cu privire la evolutiile economice, dar si argumentele din spatele deciziilor Bancii Centrale. Nici minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 7 februarie 2018 nu face exceptie. Vezi in text cum "citesc" bancherii centrali mersul economiei si de ce au decis in urma cu o saptamana cresterea dobanzii cheie, principalul instrument al BNR.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

N.red. Sublinierile apartin redactiei.

• In primele interventii membrii Consiliului s-au referit la evolutia recenta a inflatiei. S-a observat ca pe parcursul trimestrului IV 2017 rata anuala a inflatiei a inregistrat aproape o dublare, ascensiunea ei fiind mult mai abrupta decat se anticipase. Ea a fost antrenata mai cu seama de preturile administrate - in contextul cresterii tarifului energiei electrice -, de inflatia de baza, precum si de pretul combustibililor, influentat de marirea cotatiilor internationale ale petrolului si a accizei la carburanti; contributii mai scazute au avut componenta LFO  (alimente-n.red) si cea a produselor din tutun.

• Membrii Consiliului au aratat ca noile date statistice reconfirma accelerarea semnificativ peste asteptari, pana la 8,8%, a cresterii economice in trimestrul III.

• S-au facut referiri si la rolul determinant detinut de consumul privat - impulsionat de noi masuri de crestere a veniturilor aplicate incepand cu 1 iulie 2017, suprapuse conditiilor financiare favorabile si contextului de pe piata muncii -, precum si la contributiile pozitive aduse de formarea bruta de capital fix (investitiile-n.red) si de consumul administratiei publice.
  
• A fost semnalat insa si aportul negativ in crestere al exportului net, decurgand din majorarea ecartului nefavorabil dintre avansul exporturilor si cel al importurilor, provocand o cvasi-triplare a soldului negativ al balantei bunurilor si serviciilor fata de aceeasi perioada a anului anterior.

• S-a apreciat, totodata, ca fiind foarte probabila reintrarea expansiunii economice pe un trend de decelerare in intervalul trimestrul IV 2017 - trimestrul I 2018, insa in conditiile mentinerii dinamicii ei anuale mult peste valorile evidentiate in prognoza din noiembrie.
  
• Cele mai recente date sugereaza o consolidare in trimestrul IV 2017 a rolului consumului privat de motor al cresterii economice, dar si o posibila amplificare a impactului contractionist al exportului net.
  
• Au fost discutate potentiale surse ale deficitului comertului international cu bunuri, aratandu-se ca in prezent mai mult de un sfert din acesta provine de pe segmentul bunurilor alimentare, in conditiile in care sectorul intern de profil se confrunta inclusiv cu probleme de competitivitate de natura structurala, care afecteaza lantul de productie, in special in amonte.

• Membrii Consiliului au exprimat ingrijorari si in legatura cu tensionarea pietei muncii. S-a remarcat ca atingerea de noi maxime ale efectivului salariatilor din economie in primele luni ale trimestrului IV 2017 a continuat sa se asocieze cu prelungirea trendului descendent al dinamicii sale anuale, avand printre cauze dificultati crescute de recrutare a personalului, semnalate inclusiv de nivelul record atins in trimestrul III de indicatorul de necorelare a pregatirii candidatilor.
  
• S-au facut de asemenea referiri la trendul descrescator al ratei somajului BIM reluat in noiembrie - conditii in care aceasta a coborat in decembrie la un nou minim istoric, de 4,6% -, precum si la intentiile relativ solide de angajare indicate pentru trimestrul I 2018 de sondaje de specialitate, sugerand o noua crestere a gradului de incordare a pietei muncii dupa scurta intrerupere a acestei tendinte in a doua parte a anului 2017.
  
• In acelasi timp, insa, s-a observat ca in termeni reali cresterea anuala a salariului mediu net s-a temperat usor, in principal ca urmare a accelerarii inflatiei, si ca perspectiva imediata a castigurilor salariale este marcata de incertitudini ridicate, mai ales in sectorul privat, inclusiv in contextul transferarii contributiilor datorate de angajatori in sarcina angajatilor.

• In discutiile referitoare la noua prognoza pe termen mediu, membrii Consiliului au aratat ca traiectoria actualizata a ratei anuale prognozate a inflatiei se ridica mult deasupra limitei superioare a intervalului tintei in primele trimestre din 2018, implicit peste valorile anticipate anterior, pentru ca in 2019 aceasta sa revina, dar sa ramana in jumatatea superioara a intervalului, pe un palier relativ similar celui evidentiat in prognoza publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2017. Astfel, dupa ce va creste probabil spre valori de 5% la mijlocul anului 2018, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare la 3,5% in decembrie 2018 si sa se reduca foarte usor pe parcursul urmatoarelor patru trimestre, pana la 3,1%, nivel similar celui prognozat anterior.

• Membrii Consiliului s-au aratat preocupati de riscul ca acest puseu inflationist sa genereze efecte secundare importante prin deteriorarea anticiparilor inflationiste pe termen mediu De aici si nevoia unui raspuns adecvat al politicii monetare.
  

• Dinamica asteptata a cresterii ramane  robusta in 2018, continuand sa devanseze ritmul potential, dar coboara in 2019 la un nivel inferior.
  
• Perspectiva decurge in principal din probabila prelungire a caracterului expansionist al politicii fiscale si al celei de venituri in 2018, urmata de revenirea lor la o atitudine contraciclica in 2019, precum si din anticipata temperare a cresterii venitului disponibil real al populatiei, inclusiv ca efect al accelerarii inflatiei.

• In evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodariilor populatiei va ramane probabil si in intervalul 2018-2019 principalul determinant al cresterii economice, in timp ce in cazul investitiilor se asteapta un aport modest, in pofida usoarei revigorari anticipate pentru 2018, iar in cel al exportului net o contributie negativa notabila, asociata cu o posibila crestere a ponderii in PIB a deficitului de cont curent.
•  S-au exprimat din nou preocupari legate de structura cresterii economice si de nevoia redresarii solide a investitiilor, conditionata insa nu doar de realizarea celor publice si de atragerea fondurilor europene, dar si de increderea investitorilor, dependenta la randul ei de evolutia fundamentelor economiei si de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanta si a celui legislativ.

• In urma analizei, membrii Consiliului au considerat ca actualul context reclama cresterea cu inca 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara.
•  In sprijinul reactiei a fost invocata si persistenta riscurilor in sens ascendent decurgand din conduita din acest an a politicii fiscale si a celei de venituri sau dintr-o structura a cheltuielilor bugetare orientata in continuare spre sustinerea consumului in defavoarea investitiilor publice, de natura sa prejudicieze potentialul de crestere a economiei romanesti si sa conduca pe termen mediu la valori relativ mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB, implicit ale ratei inflatiei, dar si ale deficitului de cont curent.

• Au fost, de asemenea, evidentiate riscurile in sus induse de o eventuala crestere mai ampla a costurilor firmelor, concomitent cu o restrangere a marjelor lor de profit, in principal sub influenta noilor masuri fiscale si de venituri, dar si a tensionarii pietei muncii.
  

• Membrii Consiliului au apreciat aceste riscuri ca fiind dominante in actualul context. Au fost insa remarcate si incertitudinile legate de transferul catre angajati a obligatiilor privind contributiile sociale, precum si de potentiale corectii fiscale efectuate in acest an in vederea incadrarii deficitului bugetar in plafonul de 3% din PIB.
  
• S-au facut, de asemenea, referiri la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de masuri fiscale si salariale implementat recent.