Daca reprezentati o companie care introduce pe piata nationala produse ambalate (plastic, hartie si carton, lemn, metal, sticla) sau echipamente electrice si electronice cum ar fi televizoare, frigidere, telefoane mobile etc., baterii si acumulatori, substante periculoase pentru mediu, uleiuri industriale etc. ar trebui sa acordati o atentie speciala modului de stabilire si declarare a contributiilor la Fondul pentru mediu. Anul 2018 incepe cu schimbari importante care vizeaza aceste contributii iar cele mai recente modificari au fost publicate in Monitorul Oficial in ultimele zile ale lunii decembrie.
De asemenea, actul normativ indica si principiile care stau la baza stabilirii taxei de depozitare a deseurilor, taxa a carei implementare practica a generat o serie de dificultati de ordin logistic.
- Daca aveti obligatia de a gestiona ambalaje si deseuri de ambalaje (2 lei/kg, pentru diferenta dintre cantitatile de deseuri de ambalaje corespunzatoare obiectivelor minime de valorificare si cantitatile de deseuri de ambalaje efectiv valorificate), este important sa stiti ca, in plus fata de informatiile pe care trebuia sa le gestionati cu privire la cantitatile si tipurile de ambalaje si deseuri de ambalaje, a devenit o obligatie legala si elaborarea lunara a unor situatii centralizate referitoare la aceste ambalaje.
- Practic, situatiile interne elaborate trebuie corelate cu documentele financiar-contabile si justificative pe care le detineti. Mai mult decat atat, fata de prevederile legale anterioare, va trebui de asemenea sa includeti informatii mult mai detaliate, cum ar fi, printre altele, data primei introduceri a produsului ambalat in Romania, data primei inchirieri a ambalajelor, cantitatile generate din activitatea proprie si cantitatile returnate de la beneficiari.
Pana sa fie adoptate aceste modificari, tipurile de documente financiar-contabile si justificative verificate in cazul unei inspectii de mediu nu erau stipulate in mod concret si acest lucru a condus la o serie de controverse pe durata derularii unei inspectii fiscale, finalizate cu contestari ale deciziilor de impunere emise de autoritati. La o prima vedere, pare ca noile prevederi legislative adoptate clarifica aceasta problema, si ofera o enumerare a unor astfel de documente pe baza carora inspectorii ar trebui sa stabileasca cantitatile si tipurile de ambalaje introduse pe piata nationala si cantitatile si deseurile de ambalaje gestionate (facturi, avize de insotire, formulare de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, documente vamale, documente de transport etc.).
- Cu toate acestea, anticipam ca, in practica, aceste elemente listate de autoritati sunt indicate doar cu titlu de exemplu, iar inspectorii vor putea totusi sa solicite si alte astfel de documente, generand din nou, posibile neclaritati cu privire la transparenta inspectiilor fiscale, lasand la latitudinea echipei de inspectie decizia de a lua sau nu in considerare aceste documente.
In ceea ce priveste contributia referitoare la gestionarea echipamentelor electrice si electronice, noile prevederi adoptate nu modifica semnificativ obligatiile legale anterioare. Astfel, producatorii si distribuitorii de echipamente electrice si electronice au obligatia de a stabili si de a declara lunar cantitatile introduse pe piata nationala pentru care exista obligatia de a declara si de a indeplini obligatiile de colectare a deseurilor aferente. Aceste obligatii anuale de colectare a DEEE se pot realiza, ca si pana acum, in mod individual (prin propriul sistem de colectare a deseurilor) si/sau prin transferarea responsabilitatii catre o organizatie colectiva autorizata in acest sens.
Pentru ca Romania sa poata indeplini tintele de reciclare a deseurilor pana in anul 2020, autoritatile au decis introducerea unei taxe de depozitare. Aceasta este in cuantum de 80 lei pe tona pentru anul 2019 si 120 lei pe tona incepand 2020 si este cunoscuta sub denumirea de "taxa la groapa". Implementarea acestui sistem de taxare ar fi trebuit sa diminueze cantitatile de deseuri eliminate final prin depozitare intr-un depozit de deseuri si sa stimuleze recuperarea si valorificarea acestor deseuri.
Dupa o serie de incercari de introducere a taxe, aceasta a fost adoptata de autoritati in ianuarie 2017, dar a fost din nou eliminata dupa doar cateva luni de aplicare si amanata pana la 1 ianuarie 2019. Din aceasta perspectiva, metodologia noua completeaza prevederile anterioare si stabileste cuantumul acesteia pe baza principiului "poluatorul plateste" si prin implementarea instrumentului economic "plateste cat arunci".
Cum functioneaza de fapt acest mecanism? Obligatia de a declara si de a plati la Fondul pentru Mediu taxa pentru deseurile eliminate final prin depozitare revine proprietarilor sau, dupa caz, administratorilor de depozite dar contravaloarea acestei taxei se suporta de catre persoana a carei activitate a generat deseurile (de exemplu: eliminarea deseurilor de ambalaje provenite din gospodariile particulare).
Concret, unitatile administrativ-teritoriale, pe baza competentelor stabilite prin lege, includ in tariful de salubrizare contravaloarea taxei de depozitare. Cu alte cuvinte, noi, in calitate de consumatori finali si generatori de deseuri vom suporta suma aferenta acestei contributii.
In concluzie, autoritatile de mediu au adus clarificari ale prevederilor legale mai ales in ceea ce priveste gestionarea ambalajelor si taxa pentru depozitarea deseurilor, dar, pentru a face fata cu succes unei inspectii fiscale initiata de Administratia Fondului pentru Mediu, este necesar ca operatorii economici din industriile vizate (domeniul farmaceutic, domeniul auto, alimentar etc.) sa identifice in avans riscurile si sa isi imbunatateasca sistemul propriu de gestiune a contributiilor si taxelor datorate la Fondul pentru Mediu.
0
0
