"Daca ne uitam la ce s-a intamplat in realitate, nu pot sa spun ca a fost un episod fericit, dar pentru asta am platit, pentru asta am contribuit cu destui bani la solutiile pentru cei care aveau nevoie de solutii. Cei 5.500 care au ramas sunt cazuri pe care le cunoastem foarte bine. Vedem veniturile lor, vedem situatiile lor financiare.. Sunt oameni care lucreaza in sectorul bancar care au luat credite in chf de la noi pentru ca banca la are lucrau ei nu le dadeau, si care acum vin sa spuna ca eu nu au inteles cat de riscanta e moneda respectiva. Pot sa va dau multe asemenea cazuri!", a spus vineri seful Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, la o intalnire cu presa pe tema "E timpul sa punem responsabilitatea in lumina", cu ocazia lansarii unei noi campanii de imagine si a rezultatelor studiului sociologic cu tema "Romania Responsabila".
"Sunt mai multe lucruri de comentat. In primul rand, una din intrebari poate fi: daca cineva vrea sa cumpere un produs si trebuie sa-l lasam sa achizitioneze acest produs. E pana la urma o problema de libertate. Observ de asemenea ca societatile tind sa devina tot mai paternaliste. Uneori vin sfaturi care spun ca nu e bine ca populatia sa ia credite in valuta. Poate va veni un moment in care cineva sa recomanda ca nu e bine nici ca populatia sa aiba depozite in valuta. Nu stiu unde putem ajunge cu asemenea discutii. Cei care au luat credite in franci elvetieni si-au asumat acest risc. Nu exclud ca au fost unii care nu si-au dat seama! Dar daca ne uitam la chf, am avut 700.000 de clienti cu credite. Astazi mai sunt 5.500 cu imprumuturi in chf din cei 11.000 cati erau initial. Mai mult de 6.000 au convertit la un anumit cost in lei", a mai spus seful Raiffeisen Bank.
Cat despre decizia de a da sau nu credite in franci, a adaugat van Groningen, v-as un exemplu. "Sa presupunem ca copiii mei pleaca intr-o seara la un chef si convenim sa ia masina sotiei pentru a ajunge acolo. La chef, ei nu beau nimic, se urca apoi la volan si in drum spre casa ii loveste o alta masina. Putem spune ca a fost proasta decizia noastra de a le permite sa mearga acolo?", a spus CEO-ul Raiffeisen Bank. "La fel, daca copiii ar fi baut un pahar de vin si apoi s-ar fi urcat la volan si ar fi ajuns cu bine acasa. Ar fi fost asta o decizie buna? In acest ultim caz, evident ca nu", a spus van Groningen.
De aceea, a adaugat executivul Raiffeisen, noi am incercat sa reactionam intotdeauna cu responsabilitate. Si sunt mandru sa spun ca Raiffeisen, chiar si in anii de criza, a ramas o banca pe profit. "Chiar daca inainte de turbulentele economice unii aratau spre noi cu degetul ca pierdem cota de piata samd. Daca produsul se dovedeste in timp ca nu pare sa fi fost produsul care a fost conceput initial pentru ca s-au schimbat circumstantele, asta e un risc pe care ni-l asumam. Am auzit si ipoteze ca noi stiam care va fi cursul CHF, dar va spun ca daca eu as fi stiut cursul, nu mai lucram in banca; probabil as fi avut o insula undeva. Dar nimeni nu stie cum va evolua cursul unei valute in viitor!", a conchis van Groningen.
Toate aceste comentarii au fost facute vineri, odata cu lansarea noului slogan al bancii, care de la "Reusim impreuna", s-a transformat in "Banking asa cum trebuie". Schimbarea a fost facuta in urma unei cercetari de piata atat intern (printre angajatii bancii) cat si extern (printre clienti), la conferinta de vneri fiind prezentat si rezultatul unui studiu sociologic condus de Barbu Mateescu.
5
7
