Locuintele romanilor sunt vechi si au nevoie de modernizari si reabilitari, iar suprafata locuibila este cea mai mica din Uniunea Europeana, a declarat luni Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank Romania, in cadrul unei conferinte a Asociatiei Bancilor pentru Domeniul Locativ din Romania. Doar una din cinci locuinte este construita dupa 1990, iar suprafata medie locuibila a unui spatiu rezidential din Romania nu depaseste 41 mp, de peste doua ori mai mica comparativ cu media din UE - 90,1 mp, conform datelor prezentate de Dumitru.

Imagine de la conferinta de luniFoto: Hotnews

96% dintre romani isi detin locuintele in proprietate, media europeana fiind in jur de 69,5%, iar in Germania este putin peste 50%, fiind cea mai redusa din UE, a explicat Dumitru. "Practic, noi romanii suntem proprietari ce-i drept, dar detinem o bojdeuca mica, adica o locuinta veche si cu o suprafata foarte mica", a spus Dumitru.

Din pacate, procesul de inlocuire a fondului de locuinte cu unele avand confort si specificatii tehnice ridicate este unul lent, influentat de dinamica conditiilor economice, raportul dintre locuintele terminate si fondul de locuinte fiind de 0,5%. In perioada de dinainte crizei, ratele de inlocuire se dublasera, dar apoi aceasta dinamica a franat puternic. "Daca ne uitam la cat de satisfacuti sunt romanii cu locuinta lor, o sa constatam ca nu stam foarte grozav, mai ales in cazul familiilor cu copii.", a mai precizat Ionut Dumitru.

Pe langa faptul ca avem locuinte vechi si mici, acestea mai sunt si supra-aglomerate. Practic, jumatate dintre romani -circa 50%- traiesc in locuinte supra-aglomerate iar modernizarea lor ramane principala modalitate de imbunatatire a confortului, a afirmat economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Datele prezentate luni de economistul sef al Raiffeisen mai arata ca Romania inregistreaza cel mai scazut nivel al creditelor ipotecare din Uniunea Europeana, cu o pondere de 7,9% in PIB, fondul de locuinte finantat prin credit ipotecar este de 0,9%, in timp ce media europeana este de 40,1%.

  • Varsta la care tinerii romani parasesc locuinta parintilor a urcat la 30,3 ani in 2016, potrivit Eurostat

Fetele pleaca din locuinta parentala la 25.8 ani, valorile fiind printre cele ridicate in UE (suntem in medie pe locul 11 in UE28). Cel mai tarziu pleaca de acasa maltezii, croatii si macedonenii, iar cel mai de timpuriu, nordicii (suedezii, danezii si finlandezii). De regula, plecarea are loc atunci cand conditiile economice iti permit traiul pe cont propriu, chiar daca ulterior parintii te mai sprijina. Romania are circa 8.88 milioane de locuinte ocupate de 7.2 milioane de gospodarii, ceea ce inseamna un excedent de 1,6 milioane de locuinte (din care circa 150.000 sunt permanent neocupate, potrivit INS).

Excedentul aparent de locuinte nu inseamna ca acestea contribuie la oferta imobiliara, fiind dat si de faptul ca unele familii detin mai multe apartamente si de case. Unele persoane care au deja o locuinta mai construiesc una poate pentru copii sau poate pentru ca in viitor vor dori sa inchirieze vechiul apartament/casa si sa realizeze astfel un venit suplimentar.

  • 9 din 10 romani sunt proprietari si numai unul e chiriasi. In Vest, raportul e invers. Dar asta tine de mentalitatea culturala si de experientele private ale fiecaruia. Acolo, mobilitatea populatiei e mult mai ridicata, fara discutie.
  • La oras, 9 din 10 familii au locuinte dotate cu bai/dusuri si grupuri sanitare situate in interior. La tara insa, e dezastru. Din cinci case, trei au WC la curte, iar celelalte doua au igrasie sau probleme cu peretii.
  • Cand vine vorba sa se planga de locuinte, romanii se plang cel mai tare de zgomotul mare produs de traficul rutier, feroviar sau aerian (19,2% din totalul familiilor); poluarea aerului (16,0%); riscul unor incidente de tipul furturilor si agresiunilor (14,4%) si respectiv zgomotul produs de vecini (8,2%). Circa 3% din familii spun ca zona in care stau e promiscua, adica e dominata de prostitutie, cladiri parasite samd). Cele mai numeroase situatii de acest gen se constata in zona urbana.

In Romania, o familie din 6 se confrunta cu cel putin o problema serioasa privind locuinta, cifrele diferand mult in urban fata de rural. De inteles oarecum, cata vreme jumatate din case sunt construite inainte de anul 1971.

Sistemul ipotecar nu poate fi o solutie decat pentru un strat relativ subtire din clasa de mijloc superioara. Multi tineri, din cei care au norocul sa lucreze si nu formeaza masa somerilor, lucreaza pe salariul minim pe economie, care ii fac dificil de calificat pentru un credit, exceptie poate programul guvernamental Prima Casa. Cumpararea unui apartament cu imprumut de la banca presupune cheltuirea unui salariu mediu pe economie timp de 25-30 de ani, destul de dificil de suportat chiar pentru clasa medie. Consecinta: multi tineri sunt fortati sa locuiasca impreuna cu parintii. Ingrijorator este ca situatia locuintei tinerilor s-a agravat in ultimii 7 ani: daca in 2007, 57,2% tineri intre 18-35 ani traiau cu parintii, in 2017 proportia lor depaseste 63%.

  • Uzura morala si fizica a locuintelor produse in anii `60 va fi o problema care se va acutiza in viitor. Depopularea Romaniei va mai reduce din presiune, dar va ramane o cerere mare in urbanul mare (Bucuresti, Timisoara, Cluj mai ales). E drept ca in ultimele decenii, lipsa locurilor de munca a mai relaxat presiunea migratiei de la sat la oras, dar recuperarea economica la care asistam va duce la cresterea migratiei spre orase, acutizand problema lipsei de locuinte.

Cateva lucruri care sunt direct afectate de calitatea locuirii si la care poate nu te-ai gandit

  • Impactul negativ al problemei locuintelor asupra fertilitatii nu poate fi ignorat, arata datele Academiei Romane (publicate in Strategia de dezvoltare a Romaniei in urmatorii 20 de ani). Intr-o locuinta supra-aglomerata e mai dificil sa gasesti spatiul si momentul potrivit pentru a concepe un copil.
  • Deficitele de locuire au consecinte directe asupra capacitatii copiilor de a desfasura activitati educationale la domiciliu din cauza aglomerarii si inadecvarii spatiului locuit sau pot genera problemele de sanatate ale membrilor gospodariei ca urmare a incalzirii inadecvate, iluminarii proaste, lipsei de acces la sursele de apa sau lipsa calitatii acestora, lipsa canalizarii etc.
  • Pentru persoanele care castiga putin costurile alocate pentru alimentatie, precum si pentru procurarea si intretinerea locuintei pot monopoliza cea mai mare parte a veniturilor sau chiar sa  le depaseasca, declansand o traiectorie de "saracire pe termen lung."
  • Alocarea prioritara a cheltuielilor pentru nevoile de baza, intre care cele legate de locuinta, conduce la minimizarea altor tipuri de cheltuieli, cum ar fi educatia si formarea profesionala, prevenirea problemelor de sanatate sau accesul la bunuri si servicii culturale, arata academicienii in Strategia citata..
  • Valul improprietaririi masive la preturi de achizitie extrem de scazute de dupa 1990 a avut si o serie de dezavantaje, unul dintre ele fiind lipsa unui stoc de locuinte care sa poata fi utilizat cu destinatie sociala. La acesti factori, se adauga resursele economice limitate ale noilor proprietari pentru a-si intretine locuinta. Acest conglomerat de determinanti a dus, de multe ori, la degradarea, in mediul urban, a apartamentelor personale, blocurile de locuinte si lipsa de reactie pentru dezvoltarile urbane aberante girate de municipalitati.

Mai mult de o treime dintre gospodariile din Romania cuprind mai mult de trei adulti (35,1%), acest procent fiind cel mai mare dintre toate tarile UE, de aproape doua ori mai mult decat valoarea UE-27 (18,5%). In 19,5% din gospodarii, exista trei adulti care traiesc impreuna cu copii in intretinere. Combinatia dintre aceste gospodarii numeroase, multigenerationale si spatiile reduse de locuit conduce la supraaglomerare.

Este de presupus ca acest model de convietuire in gospodarii multi-generationale, care este posibil sa aiba, dincolo de numeroasele constrangeri obiective, si unele determinari culturale, conduce la amanarea unor decizii majore ale tinerilor, precum aceea de a-si constitui o familie proprie si cea de a face copii.

Ca urmare a costurilor ridicate, mai mult de un sfert dintre gospodariile din Romania (28,1%) inregistreaza datorii la plata cheltuielilor cu utilitatile (apa, gaze, electricitate, canalizare, salubritate), fata de 10% media tarilor UE. O parte dintre aceste gospodarii acumuleaza constant datorii si se confrunta cu riscul deconectarii de la retelele de utilitati. Datele Anchetei bugetelor de familie (INS) arata ca situatia este cel mai grava pentru populatia sarace din urban, pentru care costurile la utilitati reprezinta mai mult de jumatate din cheltuielile lunare totale ale gospodariilor din cea mai saraca decila (Tesliuc si ceilalti, 2015).

  • Accesul tinerilor la o locuinta , dificil

In timp ce marea majoritate a populatiei beneficiaza de locuinte proprietate personala, generatiile tinere se confrunta cu un deficit de locuinte disponibile la preturi accesibile. Calcule aproximative indica o situatie critica: cumpararea unui apartament cu imprumut de la banca presupune cheltuirea unui salariu mediu net timp de peste 25 de ani, greu de suportat chiar pentru clasa medie. Lipsa de accesibilitate a unei locuinte este doar o componenta a unui fenomen de excluziune sociala pe multiple dimensiuni care afecteaza generatiile tinere si care constituie obstacole in gasirea unor solutii de viata independenta. Somajul in randul tinerilor, de pilda, este mult mai ridicat la noi: circa unul din 4 tineri de sub 25 de ani sunt someri, comparativ cu mai putin de unul din zece din populatia de varsta activa din UE (Eurostat). Multi tineri locuiesc impreuna cu parintii (61,2%, fata de 48,4% in medie in UE-28), adesea fortat, negasind alte solutii locative sustenabile

Cinci posibile recomandari:

  • 1. Asigurarea unei acoperiri universale a zonelor de locuit cu infrastructura de utilitati publice si de servicii sociale necesare. Este necesara cresterea finantarii programelor de constructie a infrastructurii de utilitati publice. Pentru a creste gradul de accesare a utilitatilor publice, este necesara acordarea unor credite in conditii avantajoase pentru racordarea la utilitatile publice. Dezvoltarile in stocul de locuinte nou construite pot fi utilizate pentru a imbunatati acoperirea altor servicii, de exemplu se poate lua in considerare construirea unui stoc de locuinte de serviciu pentru specialistii care lucreaza in zone cu deficit de servicii sociale (asistenta sociala, educatie, sanatate).
  • 2. Acordarea de credite avantajoase pentru imbunatatirea conditiilor de locuit.Incurajarea sistemului de economisire-creditare
  • 3. Lansarea unui program amplu de locuinte sociale. Ar trebui sa constituie o prioritate. Un astfel de program ar trebui sa cuprinda o serie intreaga de categorii sociale care in prezent nu sunt tintite: persoanele fara adapost, fostii detinuti, persoanele care ies din sistemele rezidentiale (protectie speciala, ingrijire pe termen lung in sistemul medical sau de asistenta sociala), victimele violentei domestice, victimele traficului de persoane si alte categorii vulnerabile. .
  • 4. Sistemele de ingrijire a persoanelor varstnice si de suport pentru cresterea si ingrijirea copiilor trebuie sa fie dezvoltate astfel incat sa preia o parte din "povara" ingrijirii lor asupra adultilor din gospodarie.
  • 5. Problemele locuintelor aflate in zonele marginalizate trebuie "rezolvate" prin programe de regenerare urbana, care sa cuprinda ssi un pachet intregrat de servicii pentru rezidentii lor, cu servicii educationale,de sanatate si ocupationale
  • 6. Reluarea cat mai rapida a mecanismului de economisire-creditare de tip Bauspar, care functioneaza de zeci de ani in Vest, dar care la noi este in prezent gripat.

Surse utilizate in articol:

Dumitru, Ionut, prezentare conferinta ABDLR, 19 feb 2018

Cosmin Briciu- Politici sociale de locuire

Tesliuc, E., Grigoras, V., Stanculescu, M. S., (coord.), Miglena, A., Arpinte, D., Briciu, C., Chiriacescu, D., Chiricescu, S., Coleman, E., Farcasanu, D., Florescu, R., Guth, A., Hatos, A., Heroiu, M., Hoerning, U., Ianosi, L, Kalambayi, F., Karacsony, S., Kavanagh, F., Magheru, M., Marin, M., Radulescu, A., Ramniceanu, I., Sandu, D., Sava, A., Sluchynskyy, O., Simler, K., Toth, A., Tufis, C. (autori), Stdiu de fundamentare pentru strategia nationala privind incluziunea sociala si reducerea saraciei 2015¬2020, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare/Banca Mondiala, 2015

Academia Romana- Strategia de dezvoltare a Romaniei in urmatorii 20 de ani

Sotiropoulos, D. A.,- Positive and Negative Social Capital and the Uneven Development of Civil Society in Southestern Europe, in "Southest European and Black Sea Studies", vol. 5, no. 2., pp. 242¬256.