Cristian Paun: Plafonarea dobanzilor este complet in afara mecanismelor de piata

de DP     HotNews.ro
Joi, 22 februarie 2018, 14:39 Economie | Finanţe & Bănci


Cristian Paun
Foto: Arhiva personala
Plafonarea dobanzilor este complet in afara mecanismelor de piata, explica intr-o discutie cu HotNews.ro profesorul Cristian Paun, profesor de economie la ASE si mai nou, consilier pe probleme economice al presedintelui PNL. Dobanda, mai spune Paun, este pretul capitalului. Dobanda, ca orice pret, include in ea multe componente importante pentru ceea ce inseamna mecansimul creditarii: riscul de dobanda, lichiditatea, inflatia, riscul sistemic, riscul valutar. Dobanda tine cont de modalitatea de rambursare, de (in)existenta unei perioade de gratie, de calitatea garantiilor reale, de existenta colateralului, de moneda in care se face creditarea sau de durata finantarii. Toate aceste componente explica de ce dobanda este diferita de la banca la banca, de la debitor la debitor, de la proiect la proiect sau de la tara la tara.

Rep: Cum anume putem cuantifica efectele unei astfel de masuri, avand in vedere ca facem comparatie la nivelul unui singur indicator (DAE) cu alte tari aflate in realitati economice diferite (salariu mediu sau minim, inflatie, crestere economica, moneda de creditare)
Cristian Paun: Masura este complet in afara mecanismelor de piata. Dobanda este pretul capitalului. Dobanda, ca orice pret, include in ea multe componente importante pentru ceea ce inseamna mecansimul creditarii: riscul de dobanda, lichiditatea, inflatia, riscul sistemic, riscul valutar. Dobanda tine cont de modalitatea de rambursare, de (in)existenta unei perioade de gratie, de calitatea garantiilor reale, de existenta colateralului, de moneda in care se face creditarea sau de durata finantarii. Toate aceste componente explica de ce dobanda este diferita de la banca la banca, de la debitor la debitor, de la proiect la proiect sau de la tara la tara.

Impunerea unui pret maxim in cazul dobanzii are acelasi efect ca si impunerea unui pret maxim la orice bun sau serviciu: alterarea semnificativa a ofertei, diminuarea ofertei, restrangerea pietei financiare etc. Dau un exemplu de alterarea pietei bancare cu consecinte negative pentru potentialul consumator de credite ipotecare: un credit ipotecar pe 20 de ani trebuie sa aiba o dobanda mai mica decat un credit ipotecar pe 30 de ani, explicatia diferentei de dobanda intre cele doua credite nefiind "ticalosia" bancii ci riscul diferit asumat de banca (termenul lung e mai riscant decat termenul scurt); existenta unui pret maximal in materie de dobanda va elimina instantaneu din piata creditul ipotecar pe 30 de ani; rata platita bancii insa este mai mica in cazul unui credit ipotecar pe 30 de ani prin comparatie cu cel pe 20 de ani. Acest lucru inseamna ca cei cu venituri mai mici nu vor mai avea acces la astfel de produse bancare vitale nu doar pentru potentialii proprietari ci si pentru sectorul constructiilor, pentre dezvoltarea economica in general. E genul de masura ¬pilula otravita¬: pretinde ca este in favoarea ta dar de fapt loveste in tine cu varf si indesat.

Rep: Care este impactul calculate asupra pietei de creditare in conditiile aplicarii acestei plafonari?

Cristian Paun:: Masura va avea trei tipuri de consecinte: (i) alterarea ireversibila a pietei financiar-bancare romanesti (piata cu cel mai mic grad de sofisticare din Uniunea Europeana), (ii) restrangerea ofertei si a pietei prin eliminarea din piata a bancilor care nu pot sa ofere astfel de conditii de creditare plafonate (in conditiile unei inflatii de 4-5% vorbim de eliminarea din piata a multor banci pentru ca dobanda de referinta nu include in timp real inflatia si oricum include un anumit tip de inflatie - core inflation - cea care scoate din calcul preturile reglementate); (iii) restrangerea ofertei inseamna pierdere de locuri de munca (in sectorul bancar, in sectorul constructiilor, in sectorul materialelor de constructii, in sectorul electrocasnicelor etc.) sau costuri mai mari (pentru ca vor fi banci mai putine) ce vor ascunse nu in dobanda ci in alte costuri aditionale (comisioane noi introduse sau comisioane existente marite semnificativ). In plus, inchiderea bancilor vor deteriora acumularea de capital si economisirea, element vital pentru dezvoltarea economica.

Rep: Ce se intampla cu creditorii nebancari care ofera produse mai scumpe dar catre un spectru de clienti nebancabili, cu venituri fluctuante si sub limita celor pe care bancile le iau in considerare?
Cristian Paun: Va fi foarte dificil sa rezisti unei astfel de plafonari care nu tine cont de specificul IFN-urilor. IFN-urile dau credite de valori mici, fara garantii sau fara documente solicitate. IFN-urile creaza istoric bancar unor debitori care nu au acces intr-o prima faza la banci. Sursa de finantare a IFN-urilor difera semnificativ de cea a bancilor comerciale (depozitele bancare). Activitatea de creditare a IFN-urilor este complet diferita de cea a bancilor si trebuie inteleasa ca atare. Alternativele pe care le vor avea romanii pentru acoperirea nevoilor de finantare pe termen foarte scurt se vor restrange foarte mult si se vor limita la case de amanet sau la finantarea informala. Legea favorizeaza creditarea informala si favorizeaza genul de finantari practicate prin casele de amanet (daca nu cumva vor fi plafonate dobanzile si la acestea foarte curand). Solutia de supravietuire ar putea fi includerea costurilor in alte costuri aditionale nedenumite dobanda. Dar e doar o solutie de moment care nu merge pe termen lung.

Rep: Ce se intampla cu romanii care au nevoie de sume mici, pe termen scurt? Mutam solutia de creditare in curtea creditorilor nesupravegheati? Sau chiar la camatari?
Cristian Paun: E unul din efecte. Acum mult din activitatea de creditare de acest tip este ¬la vedere¬. Este fiscalizata, produce salarii si locuri de munca legale. E genul de masura care construieste o iluzie. Acestei iluzii ii vor cadea prada toti cei lipsiti de cea mai elementara educatie economica si financiara. Care se vede inclusiv la cei care au propus si au votat asa ceva.

Rep: Desi exista nevoie de reglementare, cum poate exista o singura unitate de masura indifferent de modelul de business, moneda in care este acordat creditul, sumele acordate etc. ?
Cristian Paun: Este punctul slab al legii. Probabil aici se va insista in contestarea ei si in declararea ei ca neconstitutionala. Legarea dobanzii de o valoare care nu are nicio legatura cu piata capitalurilor este complet anti-piata. Dobanda de referinta fata de care se stabileste plafonul maxim de dobanda este o valoare stabilita de un grup de specialisti din Banca Centrala si are legatura cu finantarea pe termen foarte scurt a bancilor comerciale ca acestea sa isi refaca lichiditatea (riscul de lichiditate este specific activitatii de creditare bancara). Aceasta dobanda de referinta nu tine cont de cererea si oferta de capital, nu are legatura directa cu volumul si calitatea creditarii, nu priveste termenul lung. Plafonarea dobanzii pe baza unui pret reglementat, care este dobanda de referinta, este periculoasa nu doar pentru ca incalca principii de baza ale unei economii de piata dar si pentru ca extinde o facilitate de creditare (a bancilor comerciale) la nivelul tuturor debitorilor, indiferent de diferentele intre acestea (in materie de riscuri, bonitate, solvabilitate etc.).

Rep: Care ar putea fi impactul unei astfel de masuri in cee ace priveste oferta bancilor? Ar putea aluneca spre limita maxima pentru a recupera pierderile provocate de implementarea unui astfel de plafon?
Cristian Paun:: Oferta se va restrange si se va modifica substantial. Creditele pe termene mai mari vor fi inlocuite cu credite pe termene mai scurte. Creditele rambursate mai tarziu vor fi inlocuite de credite rambursate mai accelerat. Perioada de gratie va disparea. Garantiile vor creste. Avansul solicitat va creste. Consecinta va fi clara: accesibilitatea romanilor la credite se va restrange semnificativ la un grup foarte restrans de "privilegiati" - cei cu venituri mari si foarte mari (intre care includem si politicienii care au initiat si promovat asa ceva). Nu stiu cum explica acesti politicieni faptul ca, prin aceasta masura, vor restrange (prin cost mai mare, oferta restransa) accesul romanilor la credite ipotecare si ii vor obliga sa ramana captivi (chiriasi) unui grup restrans de proprietari care vor mai avea acces la astfel de credite intr-un viitor nu foarte indepartat. Sigur ca ¬elitele¬ politice asta isi doresc, sa isi consolideze pozitia privilegiata pe care o au in raport cu romanul de rand. Dar nu trebuie lasati sa faca asa ceva. Iar romanilor trebuie sa li se deschida ochii. Doar prin explicarea acestor lucruri pot intelege iluzia din spatele acestei masuri complet populista.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1675 vizualizari

  • +6 (10 voturi)    
    Mai sunt si oameni sanatosi la cap (Joi, 22 februarie 2018, 14:55)

    luptator_din_munti [utilizator]

    Din ce in ce mai putini, e drept. Astept minusurile de la pitecantropi acum. Si da, e normal ca dobanzile de la unele IFN-uri sunt aberante. De aia NU trebuie sa cumperi credite de la ei decat daca esti constient cat te costa de fapt si sa-ti asumi. Dooh! Oricat ar incerca domnul Zamfir nu prea se pot da legi anti-prosti. Prostii gasesc tot timpul o cale sa si-o ia peste bot. Vezi votantii PSD care inca mai asteapta sa le mareasca astia salariile.
  • -4 (8 voturi)    
    dar cum atunci (Joi, 22 februarie 2018, 15:01)

    yyyxxx1981 [utilizator]

    in multe tari din EU (chiar majoritatea) este legiferata aceasta limitare si e ok. Poate de asta clientii bancilor din Franta sau Germania au dobanzi mult mai ok decat romanii?
    • 0 (2 voturi)    
      Imi puteti nominaliza (Joi, 22 februarie 2018, 15:36)

      luptator_din_munti [utilizator] i-a raspuns lui yyyxxx1981

      Cateva din legile care reglementeaza aceste plafonari de dobanda in tarile mentionate de dumneavoastra? Ca eu citeam mai deunazi o stire in care se spunea ca la nu stiu ce IFN care dadea credite pentru britanici dobanda depasea 100%.
    • 0 (0 voturi)    
      Acolo (Joi, 22 februarie 2018, 16:00)

      rectificare [utilizator] i-a raspuns lui yyyxxx1981

      justitia in special si statul in general isi fac treaba, nu se mai pot fura banii, scad riscurile de toate felurile si odata cu ele si dobanda. Pe scurt, unde nu se fura, totul e mai ieftin.
  • -5 (7 voturi)    
    despre teorie (Joi, 22 februarie 2018, 15:09)

    costelo999 [utilizator]

    o intrebare am dom profesor, daca la alte tari se poate plafona dobinda de ce in romania nu se poate, se lasa cu dureri la drum de seara la banci? deci in FRANTA IN GERMANIA, IN UK, IN SPANIA AU FACUT PLAFONARE SI PIATA NU A SUGHITAT, CA BANUIESC CA SI ACOLO E PROFESORI LA FACULTATI ECONOMICE, IN ROMANIA IMEDIAT SE SUGHITE.
    apropo pretul banilor este dobinda, care ? aia de la banca ? nu. este dobinda de referinta a bnr, care este o medie a pietei, dobinda pe care o practica bancile la en-detail mai are in plus si marja de profit a lor care uneori este nesimtita, se adauga comisioane, etc. marjele la dobinda ajund si la 10-11 % in romania, pe cind in vest sunt mult mai de bun simt. asa ca nu cred nimic din spuneti cu atita infricosare.
  • -6 (8 voturi)    
    Dar in Germania cum e? (Joi, 22 februarie 2018, 15:13)

    vodatepes [utilizator]

    Dar in Germania cum e? A preturi mai mari decat in UE, salari de 10 ori mai mici iar cand se vine cu o reglementare care exista in majoritatea tarilor UE care au economia de piata solida spunem ca nu. Cum se calculeaza dobanda dupa propunerea lui Zamfir? Dobanda BNR x 2.5.adicalea si domnul Isarescu sa aiba o contributie la bunastarea romanilor sau la saracirea lor. Daca el creste dobanda la BNR va creste si dobanda la romanasi si atunci toata lumea va arata cu degetul spre Isarescu. Ar fi cam timpul sa raspunda acest individ care iese pe post si psune numai prosti. A fost sfasitul bancilor cu legea dari in plata? Parca asa se plangea individul de la BNR, uite ca nu.A contribuit din plin la saracirea romanilor.
  • +2 (2 voturi)    
    Eu cred ca cel putin..... (Joi, 22 februarie 2018, 16:44)

    gigiN [utilizator]

    ...30-40 la suta dintre parlamentarii pnl-ului au mentalitate de pesedei.
  • 0 (2 voturi)    
    Da, dar cu o conditie... (Joi, 22 februarie 2018, 17:04)

    Sthelian [utilizator]

    ... si Romania sa fie o piata.
    Ceea ce nu prea e. E un cartel de banci necontrolate, fara mecanisme solide de control.
    Peste tot in lume dobinzile sunt stabilite in raport cu dobinda de referinta a bancii centrale. In Romania se stabileste altfel.
    Peste tot in lume bancile raporteaza profituri si fac publice raporturi la fiecare 3 sau 6 luni. In Romania exista un numar important de banci care nu au realizat profit. Si inca mai sunt pe piata, desi n-au facut publice raporturi privind masurile interne ce le vor lua pentru a fi profitabile.
    Lasam deoparte "amanuntul" ca mai peste tot in lume in tarile spre care va uitati sau cu care consilierul vrea sa faca comparatii, imprumuturile se dau in moneda tarii respective...
    De ce?
    Vorba la moda: FIINDCA SE POATE!

    Nu cred ca plafonarea dobinzilor e o solutie. Ci BNR sa scape de Isarescu (care si asa are virsta de pensie) si sa joace rolul ce trebuie sa-l joace in Romania.
    Parlamentul sa faca legi normale.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by