​Starea sistemului bancar (I)

Clientii de azi ai bancilor difera mult fata de cei de acum 10 ani. Vezi in text ce spun executivii principalelor banci despre diferentele intre generatiile de clienti dar si de ce stam modest la capitolul educatie financiara, in ciuda sumelor mari pompate

de Dan Popa     HotNews.ro
Duminică, 25 februarie 2018, 21:50 Economie | Finanţe & Bănci


Clientii bancari se schimba, iar asta trebuie sa faca si bancile insele
Foto: sxc.hu
Relatia fiecaruia dintre noi cu institutia bancara cu care lucram e una personala. Unii sunt multumiti, altii sunt, dimpotriva, extrem de nemultumiti. Cei mai in varsta vor sa intalneasca oameni in banci si sa socializeze cu ei, in vreme ce tinerii vor sa comunice doar electronic. "Daca ne uitam la grupele de varsta 18-25 si 35-55 de ani, ceea ce le diferentiaza este comportamentul decizional. Generatia 18-25 decide mult mai repede sa "migreze" de la o banca la alta, fiind mult mai atrasa de curiozitatea "testarii" noutatilor digitale, decat cea de 35-55. Cea din urma este inclinata spre utilizarea tehnologiei in serviciile  tranzactionale, doar daca aceasta ii confera insa securitate si confidentialitate, aplicand mai degraba pentru tranzactii de baza in mediul on-line. Diferenta provine din mentalitatea varstei si mai putin din diferenta de pregatire", spun reprezentantii BCR.

  • Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: Avem un numar semnificativ de clienti, pe care trebuie sa-i deservim, care doresc sa foloseasca numerarul in continuare, vor sa vina intr-o unitate bancara si sa-i lamureasca cineva

"In Romania avem un numar semnificativ de clienti, pe care trebuie sa-i deservim, care doresc sa foloseasca numerarul in
Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
Foto: AGERPRES
continuare, vor sa vina intr-o unitate bancara si sa-i lamureasca cineva, sa ia decizii dupa ce discuta toate optiunile si au toate ofertele din piata. Pentru bancile universale in special, o asemenea diversitate este o provocare destul de mare, atat din punctul de vedere al costurilor, cat si al pregatirii personalului din agentii", explica pentru HotNews.ro Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank.

Clientii, mai adauga presedintele Raiffeisen Bank Romania, par sa fie (in ansamblu) mai dispusi sa invete din lectiile trecutului.

Va dau un exemplu, spune van Groningen: inainte de criza, singurul criteriu pentru care alegeau o banca pentru un credit era ¬cine da cea mai mare suma¬, prea putini erau interesati de riscuri.

"Acum, la minimul istoric al dobanzii la lei, am pus in oferta credite cu dobanda fixa, am facut simulari de stress pe crestere de dobanda. Totusi creditele cu dobanda variabila au ramas majoritare, pentru ca azi sunt un pic mai ieftine. Incepand din octombrie anul trecut vedem insa o crestere a interesului pentru creditele cu dobanda fixa, iar din ianuarie majoritatea creditelor personale noi sunt cu dobanda fixa. La cele garantate inca prevaleaza cele cu dobanda variabila", spune seful bancii austriece.

Sigur ca din alte puncte de vedere, crede van Groningen, clientii isi schimba optiunile semnificativ.Tendintele care au influentat clientii Raiffeisen sunt cresterea penetrarii Internetului in gospodariile clientilor (peste 90% din clientii Raiffeisen Bank din grupele de varsta 18-25 si 35-55 de ani au acces la internet in gospodarie in prezent), penetrarea smartphone-urilor (in prezent aproape de 100% in randul clientilor Raiffeisen Bank de 18-25 de ani, si aprox. 71% in randul clientilor cu varste intre 35-55 de ani). Aproape toti clientii bancii din ambele segmente de varsta detin un card de debit in prezent, iar serviciile de Internet si Mobile banking sunt tot mai folosite.

Ce schimbari vor aduce viitorii 10 ani?  "Greu de anticipat!", crede van Groningen. E clar, adauga acesta, ca un client tanar isi doreste flexibilitate, acces rapid la informatii, la produse si servicii, prefera sa aiba acces online la produsele bancare, insa in acelasi timp are nevoie de consiliere fata in fata pentru produse/ servicii cu care nu au experienta (un prim credit, de exemplu). Cu asteptari mai ridicate si dorinte specifice, ei trec printr-un proces de analiza si consultarea mai multor surse de informatii, in cazul produselor de creditare, similar cu persoanele mai in varsta. "Segmentul 35-55 de ani este unul eterogen, diferentiat in functie de etapa de viata, valori si atitudini personale. Majoritatea valorizeaza insa responsabilitatea ¬ manifestata si in grija fata de administrarea banilor si orientarea catre economii; apreciaza relatiile sociale de calitate si etica muncii. Si aici digitalizarea isi face simtita efectele, desi nu putem vorbi de ¬experti¬ in utilizarea tehnologiei, o mare parte din acest segment este reprezentata de clienti familiarizati cu tehnologia, care ii inteleg beneficiile si se o  folosesc", mai spune seful Raiffeisen Bank.

Am traversat in ultimii 10 ani o perioada economica marcata de dificultati si incertitudini din care cu  totii a trebuit sa invatam - ce inseamna riscul valutar, un imprumut pe termen lung sau devalorizarea unui imobil. Ideal ar fi ca cei care intre intr-o banca  sa poata lua decizia in cunostinta de cauza. "Sigur ca nu poti prevedea totul, dar te poti pregati pentru ce e mai rau; Cred ca nu numai clientii au invatat, ci si noi bancile si anume ca nu intotdeauna am comunicat bine si de ajuns cu clientii, iar lucrurile acestea trebuie sa se schimbe", adauga CEO-ul bancii austriece.

Raiffeisen a demarat acum cateva zile un demers sub titlu ¬punem responsabilitatea in lumina¬. " Vrem sa facem schimbari profunde in primul rand la noi in organizatie ¬ pe principii de transparenta, de respect, de lucruri facute asa cum trebuie zi de zi; credem ca este momentul sa facem mai explicit felul in care privim si facem lucrurile. Si nu e vorba ca nu am facut bine sau nu am tinut cont de aceleasi principii, ci de faptul ca ne dorim sa fim mai constienti cu totii de responsabilitatile pe care le avem si sa ni le asumam asa cum se cuvine", conchide van Groningen.


  • BCR:Un tanar intre 18-25 utilizeaza doar mobile banking-ul si foarte rar internet banking-ul, in timp ce populatia intre 35-55, desi foloseste internet banking-ul, mai trece din cand in cand si printr-o agentie bancara

Piata de banking din Romania este intr-o dinamica continua de peste 20 de ani, o dinamica ce intrece uneori nivelul mediu al tarilor dezvoltate. Aceasta dinamica se materializeaza pe doua axe: tehnologie si servicii. Tehnologia  este cea care genereaza servicii noi si implicit contribuie proactiv la modificarea inerenta comportamentului clientilor.

Cu siguranta, principalele caracteristici ale comportamentului clientilor care s-au modificat in ultimii 10 ani se pot alinia in zona de accesare on-line a serviciilor si a produselor bancare, in zona utilizarilor echipamentelor de self-banking, dar si de accesare mult mai rapida a produselor complexe, atat de investitii, cat si de credite imobiliare.

Toate aceste modificari de comportament au condus la atingerea unui nivel de 61% a gradului de bancarizare a populatiei, pornind de la aproape zero in anul 2000. Ceea ce este interesant este ca, desi asistam la o evolutie de generatii, diferenta de comportament tranzactional intre mediile de varsta 18-25 si 35-55 nu este atat de mare, deoarce ambele grupe de varsta au avut sansa sa evolueze intr-o perioada de transformari tehnologice de nivel inalt, care nu au afectat doar Romania.

Astfel, desi discutam de varste cuprinse intre 35-55 de ani, trebuie sa intelegem ca o mare parte din aceasta generatie si-a finalizat studiile dupa anul 1989, deci este exact acea generatie care a introdus tehnologia si a resimtit beneficiile acesteia. Este o generatie pentru care intelegerea utilizarii noilor tehnologii in domeniul bancar este mult mai consecventa decat in cazul generatiei 18-25 care a venit din urma ca simplu utilizator.

Ce diferentiaza, totusi, cele doua segmente? Comportamentul decizional. Generatia 18-25 decide mult mai repede sa "migreze" de la o banca la alta, fiind mult mai atrasa de curiozitatea "testarii" noutatilor digitale, decat cea de 35-55. Cea din urma este inclinata spre utilizarea tehnologiei in serviciile  tranzactionale, doar daca aceasta ii confera insa securitate si confidentialitate, aplicand mai degraba pentru tranzactii de baza in mediul on-line. Deci, diferenta provine din mentalitatea varstei si mai putin din diferenta de pregatire intre generatii.

Daca ar fi sa oferim un studiu comparativ intre generatii, in baza experientei din piata, am putea spune urmatoarele:
Un tanar intre 18-25 utilizeaza doar mobile banking-ul si foarte rar internet banking-ul, in timp ce populatia intre 35-55, desi foloseste internet banking-ul, mai trece din cand in cand si printr-o agentie bancara. Acum 10 ani, doar 1-2% dintre clienti utilizau "vestitul" serviciu Mobilis, introdus in piata de bancile mari, care permitea realizarea de plati de telefonie mobila (fiind dezvoltat in colaborare cu companiile mari Telco). In anii 2006-2008 , primele solutii online de servicii bancare erau, de fapt, "offline".

Tanarul pana in 25 de ani se avanta rapid in a se indatora, acoperind nevoia de consum caracteristica varstei, fara sa se gandeasca foarte mult la modul in care viata sa va evolua. Un client dupa 35 de ani este mult mai precaut cand porneste la drum, intr-o investitie in propria-i locuinta, mai ales prin accesarea unui credit imobiliar.

Acum 20 de ani, toate aceste produse bancare aproape ca nu existau, in timp ce acum 10 ani, atat tanarul de 25, cat si clientul dupa 35 de ani se uita cu atentie daca se indatoreaza in lei sau in valuta (mai ales ca inca mai exista produse de creditare oferite in euro pe piata, in conditiile in care BCR nu le mai ofera de aproape 6 ani). In acelasi timp, desi exista vestita si controversata lege a "darii in plata", romanii nu renunta la locuinta, fiind considerate, in mod cultural si traditional, bunul cel mai de pret al familiei.

O alta diferenta majora impusa oarecum de piata, dar acceptata si inteleasa de cea mai mare parte dintre clienti este aceea ca, daca acum 10 ani, foarte multi clienti apelau la "creditul punte" pentru a accesa creditul imobiliar din punct de vedere al avansului, in 2018 o mare parte dintre clienti a constientizat importanta de a avea avansul necesar din surse proprii, fiind una dintre lectiile de educatie financiara cu impactul cel mai mare in calitatea vietii clientului.
In plus, astazi, pentru copii si adolescenti deschiderea unui cont pentru alocatii /bursele catre parinti nu mai este o necunoscuta. Din acest motiv caracterul tranzactional incepe imediat dupa 14 ani. Chiar daca valoarea acestor tranzactii este foarte mica, regimul de operare este contactless.


  • Bloch, BRD: Clientii sunt acum tot mai bine informati si familiarizati cu produsele financiare, mai sofisticati si exigenti cu bancile
"Relatia intre banci si clienti s-a schimbat in ultimii 10 ani, transformarile influentand ambele parti. Progresul tehnologic a
Francois Bloch, PDG al BRD-GSG
Foto: Hotnews
transformat semnificativ atat viata bancilor (prin modificarea si/sau digitalizarea unor procese si ajustarea cadrului legal), cat si pe cea a clientilor, prin folosirea tot mai intensa a serviciilor bancare online si mobile, a platilor electronice, care le-au permis clientilor sa acceseze alte produse mai complexe (carduri de credit, produse de economisire, asigurari cu componenta de investitii atasata). Clientii sunt acum tot mai bine informati si familiarizati cu produsele financiare, mai sofisticati si exigenti cu bancile. In ceea ce priveste tinerii, BRD a fost una dintre primele banci care le-au oferit produse dedicate. Oferta a evoluat de-a lungul timpului, ca structura si beneficii, catre pachete studentesti cu costuri minime, carduri de credit dedicate, credite work & travel", explica pentru HotNews.ro Francois Bloch, CEO al BRD-GSG.



  • Florin Luca, economist sef CEC Bank: Viteza cu care clientii acceseaza volume mari de date creste considerabil
Schimbarile tehnologice de anvergura influenteaza semnificativ preferintele si comportamentele majoritatii clientilor. Iata cateva tendinte generale:
  • Accesul neintrerupt si din orice loc la serviciile bancare prin utilizarea tehnologiei preferate va deveni o cerinta cheie din partea tuturor clientilor.
  • Asteptarile clientilor in ceea ce priveste eficienta interactiunii cu banca si gradul de personalizare au crescut semnificativ.
  • Atat clientii persoane fizice cat si societatile comerciale se vor astepta la servicii bancare de mai buna calitate, corelate cu
Florin Luca - Economist Sef CEC Bank
Foto: Hotnews
activitatile lor cotidiene si natura business-ului (great customer experience); timpul devine din ce in ce mai pretios.
  • Viteza cu care clientii acceseaza volume mari de date creste considerabil. Pe de o parte, aceasta le permite sa compare preturi si produse. Pe de alta parte, are loc o supraincarcare cu informatie, crescand rolul factorilor emotionali si reputationali in procesul de luare a deciziei. De asemenea, dezvoltarea retelelor sociale joaca un rol foarte important in transmiterea informatiilor.
  • Nivelul competentelor si cunostintelor financiare ale clientilor corporate sunt in crestere. Acesti clienti vor solicita servicii financiare mai sofisticate, incercand sa obtina acces direct la pietele financiare si de capital.
  • Clientela devine din ce in ce mai diversificata. Tendintele releva aparitia de diverse categorii de clienti la anumite intervale de timp, ceea ce aduce cu sine nevoia de a oferi in mod simultan modele diferite de servire a clientilor.
Pe de alta parte, dezvoltarile tehnologice genereaza probleme de competitivitate pentru bancile traditionale, iar acest lucru se vede intr-un mod mult mai accentuat la grupa de varsta 18-25 de ani ("Millenials").  Acesti clienti sunt "digitali din nastere", fiind oameni care au crescut in acelasi timp cu tehnologia digitala. Aceasta realitate va remodela profund sectorul serviciilor financiare. Produsele financiare sunt virtuale prin definitie, iar Internetul este cel mai bun canal pentru modelele de personalizare instantanee si distributie digitala. Tehnologiile moderne permit, de asemenea, implementarea de modele de business asociate cu noi forme ale tranzactiilor (solutii de plata, e-portofele), noi forme de servicii de intermediere (agregatori de servicii financiare, crowdfunding sau creditare peer-to-peer). Dezvoltarea retelelor sociale si a tehnologiilor si echipamentelor mobile joaca un rol major.

Ambele grupe de varsta mentionate, respectiv 18-25 ani si 35-55 ani au beneficiat in mod sustinut de produsele si serviciile moderne oferite de CEC Bank (carduri de debit, carduri de credit, serviciul Info SMS s.a.), precum si de canalele alternative de efectuare a operatiunilor (Internet Banking, Mobile Banking, Phone Banking). Utilizatorii serviciilor Internet Banking CEConline si CEC Bank Mobile Banking beneficiaza de mobilitate, confort si securitate, dar si de economie de timp si de bani, prin reducerea cu 50% a comisioanelor percepute fata de operatiunile la ghiseu.  In plus, cu ajutorul serviciului Info SMS, clientii sunt in permanenta informati despre tranzactiile efectuate pe card si soldul disponibil, prin intermediul mesajelor primite pe telefonul mobil.

  • BT: Trendul este folosirea de catre clienti atat a serviciilor care pot fi accesate in reteaua BT, cat si a celor de care pot beneficia pe cale digitala. Este ceea ce la BT numim ¬phygital¬

Comportamentul clientilor BT s-a schimbat in ultimii 10 ani, asa cum era de asteptat. Vorbim de o perioada lunga de timp, de un alt stil de viata, de generatii noi, de alte obiceiuri de consum, de produse si servicii noi sau reinventate, precum si de o tehnologie noua. In functie de grupe diferite de varsta, clientii nostri intre 18 si 25 de ani sunt mai atrasi, cum este si firesc, de self-banking, mai ales pentru operatiuni simple, precum si de mobilitatea data de omnichanel, de posibilitatea de gestionare a banilor oricand, de oriunde. Cei intre 35 si 55 de ani combina bankingul clasic cu cel modern si acceseaza alte tipuri de produse decat cei mai tineri pentru ca vorbim de planuri pentru viata si de alte tipuri de investitii. Trendul este folosirea de catre clienti atat a serviciilor care pot fi accesate in reteaua BT, cat si a celor de care pot beneficia pe cale digitala. Este ceea ce la BT numim ¬phygital¬. Suntem singuri ca tendinta se va pastra si in continuare in randul clientilor nostri, ambele cai de interactiune cu banca avand avantaje specifice.

  • Educatia finanaciara- succes sau esec?
BCR: Da, e adevarat, trebuie sa admitem cu totii ca, la acest capitol, nu stam prea bine. Si e suficient sa privim in jurul nostru, chiar din propria casa, in familie, rude, la prieteni sau cunostinte si sa analizam felul in care ne alocam fondurile disponibile si modul in care ne cheltuim banii. Daca suntem suficient de sinceri vom ajunge cu siguranta la concluzia ca avem, in continuare, lacune - mai mici sau mai mari, de la caz la caz.

Ccati dintre noi nu avem abonamente de cablu TV cu peste 100 de programe? La cate ne uitam, cu adevarat? Cati dintre noi nu detinem telefoane cu mii de minute si mesaje incluse, pe costuri lunare destul de ridicate, pe care nu le folosim? Chiar e nevoie de ele? Sunt exemple marunte, care pot continua cu cafeaua pe care o bem zi de zi, poate, la cafenea, mancarea cumparata de la cantina sau din oras, in loc de cea gatita acasa, modalitatile de transport ¬ bicicleta, autobuz sau taxi, locurile de unde ne facem cumparaturile sau unde plecam in vacanta.

In lipsa unei educatii financiare sanatoase, deprinsa la scoala, lucrurile s-au perpetuat cumva de la o generatie la alta. Vorbim, in primul rand, de lipsa planificarii financiare si de tentatia prea multor cheltuieli.

Acest lucru se datoreaza si faptului ca, desi vorbim despre educatie financiara, nu exista niciun context oficial in care sa invatam efectiv despre cum sa ne gestionam banii. Conform celor mai recente studii efectuate de grupul Erste, romanii sunt europenii care spun in cea mai mare masura ca sufera de grave deficiente atunci cand vine vorba despre intelegerea vietii financiare. Romania ocupa ultimul loc in Europa in clasamentele globale privind nivelul educatiei financiare, potrivit cercetarilor similare realizate de Standard & Poor¬s Ratings.

Consideram, totusi, ca in ultimii ani, lucrurile au inceput sa se schimbe, sa evolueze. Vedem tot mai multe initiative care urmaresc cresterea nivelului de cunostinte financiare. In invatamantul preuniversitar, de exemplu, BNR impreuna cu Asociatia pentru Promovarea Performantei in Educatie, BCR si Ministerul Educatiei, deruleaza, de aproape doi ani, la nivel national, programul ¬De la Joc la Educatie Financiara¬. Programe asemanatoare au fost lansate si de alte banci, dar si de entitati ca Autoritatea pentru Supraveghere Financiara sau Bursa de Valori Bucuresti. Mai sunt insa foarte mult pasi de facut. O materie optionala, odata pe saptamana, la orele de clasa a III-a si a IV-a, e mult prea putin pentru realitatile zilei de astazi. In plus, mai toate programele dezvoltate in prezent, indiferent de initiatori ¬ banci, asociatii, structuri guvernamentale -, tintesc educarea celor mici, insa efectele unui astfel de proces, bune sau rele, nu se vor putea vedea decat peste 10-15 ani.

Acesta este motivul pentru care BCR a lansat, in 2016, Scoala de Bani, cel mai amplu program de educatie financiara din Romania. Programul a pornit mai intai de la adulti, dupa care s-a extins in 2017 pe toate celelalte segmente de varsta, cu proiecte dedicate. Am dezvoltat astfel materiale de curs pentru fiecare segment, bazate pe principii de educatie financiara testate la nivel international, dar special adaptate societatii romanesti, iar pana la finalul lui 2017 am format peste 1.000 de angajati BCR, care au devenit ¬profesori de educatie financiara¬.


Steven van Groningen:
Toate proiectele care se deruleaza si sustin educatia financiara sunt foarte utile. Este insa un proces care va dura, iar in acest demers bancile isi asuma un rol destul de important. Raiffeisen Bank deruleaza an de an proiecte de educatie financiara cu parteneri organizatii non-guvernamentale specializate si ne-am propus sa intensificam implicarea noastra in astfel de programe. Copiii sunt foarte receptivi, mai ales daca ii inveti lucruri practice, pe care le pot asocia cu viata de zi cu zi. In privinta adultilor, populatia cu care interactionam mai intens sunt, dupa cum va puteti da seama, clientii nostri. Consilierea financiara este si educativa, aici cred ca ce mai avem de imbunatatit este sa explicam lucrurile cu cuvinte si exemple mai simple. Tehnologia ne va ajuta cred sa ajungem la mai multi oameni in formate mai usor de folosit si urmarit.
Daca ma intrebati cine ar trebui sa se ocupe ma mult de educatia financiara, cred ca raspunsul corect este mai multi actori: scoala, parintii, bancile, alte companii, autoritatile, tocmai ca sa putem ajunge la un nivel de cunostinte bun in societate.

Bloch, BRD: Cred ca, inainte de a ajunge la educatia financiara, avem mare nevoie de o educatie economica generala, care ar putea incepe din scoala elementara.  Romania a facut progrese mari in ultimii 30 de ani. A reusit sa-si creeze o economie de piata functionala si un sistem bancar solid plecand de la zero, facand ceea ce alte tari au facut in 100-150 de ani sau mai mult.   De aceea, este cumva normal ca nivelul de cunostinte al publicului sa nu fie proportional cu evolutia pietei. Daca sunt indeplinite cateva conditii ¬ printre ele si implicarea profunda a sistemului de educatie ¬ dobandirea educatiei financiare si a celei economice este doar o problema de timp. Cred ca urmatoarea generatie va avea un nivel foarte bun de educatie economica si financiara.

Noi, la BRD, am continuat sa sprijinim programul de educatie financiara "Banii pe intelesul copiilo"¬, pentru scolile primare, dezvoltat de Asociatia pentru Promovarea Performantei in Educatie. Obiectivele principale ale programului sunt atat cel de a oferi o imagine cuprinzatoare despre cum sunt banii perceputi, cheltuiti, economisiti sau investiti, cat si acela de a-i ajuta pe copii sa capete abilitati de gestionare a banilor. Am finantat distribuirea a 12.000 de kit-uri pentru copiii din clasele I-IV din 12 judete.
Aceasta este una dintre axele politicii noastre de CSR, care mai cuprinde si alte programe care au in centru noua generatie, fie ca este vorba despre cultura (Scena9.ro) sau despre pregatirea pentru societatea digitalizata (Innovation labs, BRD First Tech Challenge).

Luca, CEC Bank: Rezultate pozitive cu siguranta au inceput sa apara, dar este un proiect de lunga durata ce trebuie sustinut. CEC Bank a initiat acest demers anul trecut,  in cadrul "Saptamanii altfel"  printr-un proiect pilot de educatie financiara pentru elevii de liceu din mediul rural. Proiectul a continuat si continua la nivel national si in anul scolar 2017-2018. Ne adresam atat elevilor de clasa a XI- a si XII-a, cat si celor din clasele a VII-a si a VIII-a. Colegii nostri au incercat sa ii ajute pe acestia sa raspunda la intrebarea "Ce vrei sa fii, sa faci si sa ai in viata ta financiara?" prin exemple, jocuri, discutii interactive. Anul acesta ne propunem sa extindem proiectul si catre in zonele urbane, pentru alte segmente de public tanar. Pentru a avea o magnitudine nationala, educatia financiara trebuie insa sa devina o prioritate a sistemului de invatamant, pentru ca atunci cand vorbim de bani, vorbim de fapt despre viata noastra si astfel de aspecte nu trebuie tratate cu aproximatie.


Nota redactiei:

HotNews.ro a trimis un set de intrebari principalelor banci, cea mai mare parte a bancilor raspunzandu-ne deja. Inafara modului in care vad bancherii schimbarile inter-generationale la nivel de client, am mai solicitat raspunsuri la urmatoarele intrebari:
  •     Bancile fac cu regularitate sondaje privind gradul de satisfactie al clientilor si asteptarile pe care acestia le au de la institutia financiara cu care lucreaza. Cand ati facut cel mai recent asemenea sondaj si care au fost principalele rezultate?
  •    Inainte de izbucnirea crizei, sectorul bancar se extindea puternic, iar angajarile se faceau fara un foarte atent control al experientei si al competentelor. In criza, sectorul bancar s-a restructurat masiv,  “eliminand” circa 14.000 de oameni. In acest moment, resimtiti o presiune pe piata munci, prin prisma nevoii de recrutare? Aveti dificultati in a aduce oameni in banca, si daca da, care sunt posturile cele mai dificil de acoperit? Care e natura acestor dificultati si cum credeti ca ar putea fi rezolvata problema?
  •   Se vorbeste tot mai mult despre robotizarea unor procese, iar bancile romanesti au introdus (in parte ) Inteligenta Artificiala in relatia cu clientela. Din acest punct de vedere (al inovatiei), care sunt joburile din banca cele mai expuse a fi inlocuite de AI? Poate fi criza de pe piata muncii un motiv de accelerare a robotizarii serviciilor bancare (ne-gasind oameni sau fiind prea scumpi, sa se prefere inlocuirea lor cu sisteme de AI)?
  •    Cum credeti ca va arata o banca romaneasca (care sa stea confortabil in piata) peste 10 ani? Va fi universala sau de nisa? Ce servicii credeti ca vor disparea si pe ce tip de servicii se va pune accentul?
  •   Cum va pozitionati fata de criptomonede (Bitcoin si celelalte)?
  •  Care este cota de piata pe care o detineti pe segmentul depozite(persoane fizice si companii)? Dar pe cel al creditelor ipotecare in lei?
  • Piata bancara locala este putin adanca (cu accentual pe “putin”). Numarul companiilor bancabile este si el limitat (cf Neagu, BNR). Va rugam sa faceti o prognoza cu privire la numarul bancilor universale si de nisa care vor exista peste 5 ani in Romania.
  • Cum apreciati nivelul de reglementare al pietei bancare din Romania: unul lejer, unul mai degraba normal sau unul dur, sufocant? Argumentati.
  • Exista zeci de proiecte lansate privind educatia financiara. Unele independente, altele sustinute de institutii financiare sau chiar de BNR. Cu toate acestea, nivelul educatiei financiare nu pare a se fi imbunatatit consistent. Care credeti ca e cauza si cum ar putea fi rezolvata aceasta problema?
  •   Care sunt asteptarile Dvs pentru urmatorii indicatori (la final de an 2018): crestere economica (in %), inflatia (IPC), curs euro/leu.

Incepand din aceasta saptamana vom raspunde fiecarei intrebari, in cadrul acestui documentar legat de starea la zi a sistemului bancar romanesc. Cu bune si cu rele, asa cum arata datele la zi.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





4548 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Serios? (Luni, 26 februarie 2018, 8:30)

    icsulescu99 [utilizator]

    Educatia financiara s-a facut pe tepele trase de banci clientilor, adica cei care au luat tepe i-au avertizat pe ceilalti ce camatari cu acte sunt bancile.
    Acuma merge mai bine dar de ce?
    Pentru ca bancile au fost obligate prin legi pe care nu le ma pot interpreta sa nu introduca clauze/comisioane abuzive sau sa nu modifice dobanzile dupa bunul lor plac...
    Daca mergi la banca contractele sunt cadru si nu se pot modifica (nu exista negociere).
    Numai cine nu vrea sa vada nu isi da seama ca bancile cad si vor cadea mereu in picioare pe primul loc, pana ieri trageau tepe la curs valutar azi trag teapa cu Roborul si uite asa clientul ramane tot pe locul 2.
  • +2 (2 voturi)    
    Bancile sunt hoate (Luni, 26 februarie 2018, 8:35)

    DanielSurpateanu [utilizator]

    Eu am avut urmatoarea experienta cu una din bancile din acest articol (nu spun numele, sigur voi fi dat in judecata daca o fac): Am luat credit in euro (credit mic, sub 2000 euro); am platit lunar in euro; ma duceam la ei la ghiseuri, schimbam lei la casa lor valutara si plateam la alt ghiseu; in secolul 21, acum 9 ani; apoi a venit momentul sa platesc ultima rata; am platit cu 12 eurocenti in plus, la momentul respectiv era imposibil altfel, si am facut asta la indicatiile unui ofiter bancar care s-a ocupat la acel moment de inchiderea contului meu (de altfel fiecare rata am platit-o in plus cu ceva eurocenti sau chiar euro, nu aveau marunt sau posibilitatea de a achita electronic; am avut contul inchis DAR acei 12 eurocenti au 'deschis' contul si am ajuns la biroul de credite. Cu alte cuvinte, am avut 1% sanse sa inchid acel cont (daca se nimerea un euro curat la final, si nu eurocenti).
    Am schimbat banca si am aflat de la noua banca de ce se facea prostia asta. BANI moka si fidelizarea norocosilor, ca doar la banca respectiva mai aveau sansa sa ia credite. Plus banca arata activitati si conturi mai multe, iar eu, desi eram bun platnic (mai bun decat trebuie) apaream rau-platnic. Banca putea sa mai verse o lacrima ca nu o meritam, se chinuie intr-o tara de golani si hoti.
    • 0 (0 voturi)    
      Clarificati, va rog (Luni, 26 februarie 2018, 11:36)

      oopsie_daisy [utilizator] i-a raspuns lui DanielSurpateanu

      Din pura curiozitate, va rog sa clarificati: cum e posibil ca o supraplata de 12 centi sa ajunga la Biroul de Credite, si dumneavostra sa apareti rau platnic?
      • 0 (0 voturi)    
        Simplu (Luni, 26 februarie 2018, 12:41)

        DanielSurpateanu [utilizator] i-a raspuns lui oopsie_daisy

        Contul a ramas deschis, desi eu am hartie ca a fost inchis, au intrat taxe de administrare cont, nu am fost anuntat desi am acelasi nr de telefon de 15-16 ani.
        Am inteles ca interesul lor e sa te 'fidelizeze' in acest mod sa ramaii client captiv - ei stiu care a fost mersul lucrurilor si iti dau credit pe cand alte banci te considera nefrecventabil; Cei de la Biroul de Credite pot sti adevarul doar daca apari cu o hotarare judecatoreasca. Pe asta a mizat si banca, cu o rata de succes de 100% (nu cred exista caz de om ce a dat in judecata banca pentru asa ceva, raportul de forte e net in favoarea bancii).
        • 0 (0 voturi)    
          Proces (Luni, 26 februarie 2018, 18:11)

          oopsie_daisy [utilizator] i-a raspuns lui DanielSurpateanu

          Foarte interesant. Trebuia sa ii dati in judecata, nu puteau sa va puna in Biroul de Credit inainte sa va fi instiintat IN SCRIS de decizia asta.
          • 0 (0 voturi)    
            Am evitat (Marţi, 27 februarie 2018, 12:21)

            DanielSurpateanu [utilizator] i-a raspuns lui oopsie_daisy

            Am evitat asta din mai multe motive - puterea financiara, timpul pierdut, faptul ca mai era sub 1 an pana expira perioada, faptul ca banca de la care am aflat mi-a spus ca stie de aceasta practica (nu chiar banca, ci un ofiter de credite), faptul ca la noua banca mi-au spus ca venitul imi garanteaza un credit substantial, faptul ca nu am nevoie de credit (o sa fac atunci cand o sa incep o afacere, alt motiv nu gasesc pentru credit).
  • 0 (0 voturi)    
    Ei sa vedeti cum vor sta lucrurile peste 20 de ani (Luni, 26 februarie 2018, 10:26)

    Fides [utilizator]

    Ca azi cei inselati, cu contracte pline de clauze abuzive, furati din conturi de functionari verosi - au copii ce vor creste. Sa vedeti atunci de unde mai scoateti un miliard profit anual. Si da se va mai iesi in strada contra bancilor si BNR. Rabdare, numai sa mai urce Robor-ul.
    Citez pe cineva din ZF: „Responsabilitate înseamnă nu să-l laşi pe un client care nu înţelege nimic din riscuri să cumpere un credit, ci să nu i-l vinzi.„
  • 0 (0 voturi)    
    Scurt pe doi (Luni, 26 februarie 2018, 11:23)

    Grandgousier [utilizator]

    Luati credit pentru a investi in ceva,nu pentru consum.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by