Johan Meyer, Fondul Proprietatea: Regretam ca Guvernul nu a profitat de climatul foarte pozitiv pe pietele internationale de capital, pentru a lista Hidroelectrica si alte companii profitabile

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 28 februarie 2018, 9:23 Economie | Finanţe & Bănci


Johan Meyer, CEO Fondul Proprietatea
Foto: Fondul Proprietatea
"In 10 din cele 15 companii de stat pe care le avem in portofoliu, standardele de guvernanta corporativa s-au diminuat, iar in celelalte nu s-au inregistrat modificari. Deci, practic, avem un rezultat negativ clar in ultimul an. Guvernul a facut foarte putine eforturi pentru a continua cu membrii consiliului de supraveghere si cu echipele executive cu mandat deplin si acest lucru a fost principalul motiv pentru scaderea standardelor de guvernanta corporativa", spune Johan Meyer, noul CEO al Fondului Proprietatea intr-o discutie cu reporterul HotNews. Meyer mai vorbeste despre putin plauzibila listare a Hidroelectrica in acest an dar si despre motivele pentru care era nevoie de o schimbare la conducerea Fondului.


Rep: Ce credeti despre decizia Curtii Constitutionale prin care se declara neconstitutionala legea de modificare a legislatiei privind guvernanta corporativa?
​​Johan Meyer, CEO FP: Am fost foarte incurajati sa aflam despre decizia Curtii. Preocuparile pe care le-am exprimat au fost legate de amendamentele votate in decembrie, ce pot fi extrem de daunatoare nu numai companiilor de stat, ci tuturor companiilor listate la bursa din Romania. O alta ocazie de a examina consecintele adoptarii unei astfel de legi este foarte oportuna in momentul de fata.

Am dori sa incurajam Parlamentul sa analizeze cu atentie implicatiile acestei legi. Daca investitorii nu au suficienta incredere in managementul sau transparenta unei companii, ei pur si simplu nu stiu ce se intampla cu banii lor.

Rep: Suntem in februarie 2018, iar de la 1 aprilie dvs veti prelua responsabilitatile legate de managementul Fondului. De ce era nevoie de aceasta schimbare?

​​Johan Meyer, CEO FP: Grupul Templeton Emerging Markets (TEMG) isi revizuieste in mod curent managementul portofoliului si evalueaza modul in care sa maximizeze investitiile, in acelasi timp cu dezvoltarea leadershipului. A fost decizia TEMG ca aceasta schimbare ofera o buna ocazie de a-mi folosi experienta si perspectiva.

M-am alaturat echipei Franklin Templeton Investment Management Limited (FTIML) in 2004. Inainte de rolul meu in Romania, am fost director general al Africii de Sud si directorul strategiei Africa in cadrul TEMG. Acolo am fost responsabil cu stabilirea strategiei globale pentru respectiva zona, oferind indrumare si leadership, coordonand resursele si valorificand expertiza grupului pentru a adauga valoare produselor, toate acestea in interiorul strategiei.

Avand in vedere toate acestea, sper ca numirea mea aici va fi benefica pentru Fondul Proprietatea. Obiectivul mandatului meu este de a crea o valoare suplimentara a actionarilor, astfel incat si rentabilitatea investitiilor sa se maximizeze.

Cu toate acestea, obiectivul principal este acela de a sustine in continuare activitatea Fondului. Un alt obiectiv este promovarea intreprinderilor de stat din Romania investitorilor straini. Franklin Templeton este singurul actor privat care o face si, ca atare, promoveaza Romania intr-un mod unic.

Venirea in Romania a fost un proces lung, care a inceput acum doi ani. Apoi, in noiembrie 2016, am devenit co-CEO al FTIML, Sucursala Bucuresti, si Co-Portfolio Manager al Fondului. E o oportunitate pe care am luat-o cu bratele deschise. Este un moment minunat sa fiu in Romania, am trecut printr-o iarna aspra si alta care nu a fost chiar o iarna si suntem in prezent sub al patrulea prim-ministru de cand am ajuns aici.

Exista cu siguranta o lipsa de continuitate in guvern si in diferite ministere, in ceea ce priveste elaborarea si implementarea politicilor. Are un efect foarte negativ asupra sentimentului investitorilor. Avand astfel de schimbari guvernamentale frecvente, toti investitorii, atat straini cat si internationali, stau in spate si spun: “Vreau mai intai sa vedem cum vor evolua lucrurile inainte de a decide sa investesti banii pe aceasta piata”.

Rep: Nu de putine ori, intre reprezentantii FTIML si cei ai Statului au existat puncte de vedere diferite cu privire la rolul guvernantei corporative si la mecanismele acesteia. Credeti ca veti reusi sa armonizati aceste puncte de vedere (sau, mai direct, veti reusi acolo unde incercarile d-lui Greg Konieczny nu au dat roade)?

​​Johan Meyer, CEO FP: Pozitia noastra a fost intotdeauna ca exista o legislatie in vigoare si ca legislatia trebuie aplicata. Nu exista nici o alta cale. Acest lucru nu se va schimba.

In ceea ce priveste comunicarea, aceasta va continua. Este un lucru esential pentru bunastarea intreprinderilor de stat. La randul sau, succesul acestor companii este important, atat pentru noi, cat si pentru Guvern. Putem incerca sa gasim modalitati de crestere a valorii companiilor de portofoliu, dar guvernanta corporativa nu este negociabila. Vrem ca legislatia actuala sa fie pastrata si aplicata asa cum este.

Am fost mereu in dialog si vom continua sa avem un dialog constant cu membrii guvernului roman, indiferent din ce parte ar veni acestia. Toti ne dorim sa vedem imbunatatirea climatului economic din Romania, iar firmele in care statul roman si Fondul Proprietatea sunt actionari sa se dezvolte in mod durabil.

Rep: Aveti 15 companii de stat in portofoliu, printre alte companii. Stiu ca luati in considerare diferiti indicatori pentru a evalua daca acestea se imbunatatesc sau nu in termeni de guvernanta corporativa. Cate dintre ele si-au imbunatatit-o in 2017 si cate au restante din acest punct de vedere? Si mai ales, care credeti ca este cauza?
​​Johan Meyer, CEO FP: Exista 37 de companii din portofoliu, 27 dintre acestea fiind nelistate, 15 considerate ca fiind intreprinderi de stat. In 10 dintre ele (din 15), standardele de guvernanta corporativa s-au diminuat, iar in celelalte nu s-au inregistrat modificari. Deci, practic, avem un rezultat negativ clar in ultimul an. Guvernul a facut foarte putine eforturi pentru a continua cu membrii consiliului de supraveghere si cu echipele executive cu mandat deplin si acest lucru a fost principalul motiv pentru scaderea standardelor de guvernanta corporativa.

Referitor la diferitele schimbari in rolurile ministeriale din guvern, fiecare dintre cei numiti vine cu propriile obiective, agende si, atata timp cat exista numiri politice, vin cu prietenii, punand in pericol stabilitatea financiara a companiilor.

Care sunt motivele care va fac sa ramaneti optimist cu privire la parcursul economiei romanesti in acest an si care sunt cele care va dau motive de a fi pesimist?

In context regional, Romania are o piata de capital cu potential neexploatat suficient, chiar daca inca e relativ redusa ca dimensiuni. Cu putina vointa politica si cooperare, credem ca exista un potential de a atinge statutul de piata emergenta. Care sunt beneficiile pe care le-ar aduce obtinerea noului statutului?

Daca ne uitam la cifre, la marimea firmelor, in general, actiunile la companii romanesti sunt tranzactionate cu discounturi semnificativ mai mari decat cele din pietele emergente, iar randamentul dividendelor este mai mare – ceea ce ar trebui sa fie atragator atat pentru investitorii interni, cat si pentru cei internationali. Avand in vedere lipsa de lichiditate de pe piata, este foarte dificil pentru investitori sa acceada in numar considerabil.

Primul lucru de care avem nevoie pentru a preveni consecintele negative asupra atractivitatii Romaniei pentru investitorii straini ar fi o restabilire rapida a prevederilor privind guvernanta corporativa. Mai mult, dezvoltarea durabila a pietei de capital din Romania este de neconceput, fara a mai fi listate cateva mari companii de stat din portofoliul nostru. Pentru ca aceste listari sa aiba sanse de succes, resectivele companii ar trebui sa demonstreze implementarea legislatiei privind guvernanta corporativa pentru a da incredere potentialilor investitori.

Mai avem apoi nevoie de o mai mare stabilitate si predictibilitate in arena politica. Liderii politici sunt acolo pentru a crea un cadru legislativ. Daca ei se schimba la fiecare cateva luni, nu exista nici stabilitate, nici continuitate. Fiecare vine cu propria agenda, cu propria echipa si nu sunt capabili sa decida asupra strategiilor pe termen lung si, mai ales, sa supravegheze implementarea lor.

Rep: V-ati impotrivit investitiilor de la Aeroportul Otopeni, asa cum s-a scris in presa? De ce?
​​Johan Meyer, CEO FP: De regula, rezistam investitiilor care nu sunt benefice pentru actionari sau pentru companie. In acest caz, Fondul Proprietatea si reprezentantul sau in Consiliul de Supraveghere nu s-au opus niciodata unor investitii fezabile care sa aiba sens din punct de vedere economic, dar suntem ferm impotriva oricaror investitii proaste propuse de conducere, investitii care ar putea dauna si pune in pericol sanatatea financiara a companiei.

De exemplu, in ultimul an, am insistat ca Aeroportul Otopeni ar trebui sa investeasca in extinderea facilitatilor terminale pentru a permite o crestere a numarului de pasageri, sugerand ca finantarea proiectului ar putea fi obtinuta prin listare la bursa.

De asemenea, dorim sa mentionam ca investitiile inseamna recuperarea banilor investiti pe termen mediu si lung iar acesta ar trebui sa fie unul dintre principalele obiective ale conducerii, consiliului de supraveghere si actionarilor societatii.

Rep: Pana la urma, care e intelegerea dvs cu privire la capitalizarea Postei Romane? E sau nu e ajutor de stat?
Comisia Europeana are competente puternice de investigare in acest sens si poate sa certifice daca o forma de subventie financiara de stat este sau nu de ajutor de stat, in conformitate cu legislatia UE.

Rep: Care sunt mandatele de exit pe care le-ati primit (in afara detinerilor la Salrom, Plafar, cele din zona energiei)?
Am fost pe deplin transparenti cu toate intentiile noastre de a vinde, astfel incat sunt disponibile informatii despre toate operatiunile noastre in curs de desfasurare. Evaluam astfel de optiuni strategice pentru participatiile noastre la filialele Enel, Engie, Salrom si Hidroelectrica.

Rep: Mai sperati la o listare a Hidroelectrica? Intreb asta pentru ca dl. Badea declara luna trecuta ca “reprezentantii Fondului s-au grabit sa dea forme concrete unor prejudecati complet neintemeiate referitoare la abilitatile conducerii executive a Hidroelectrica, iar asta s-a tradus printr-o serie de atacuri desfasurate in spatiul media, nenumarate contestatii, acuze, procese in instanta, sicane din sfera interpretarilor legale etc. Nu este chiar cel mai prietenos mediu de lucru pentru a pune in aplicare o viziune de afaceri, o risipa enorma de energie al carei scop nu am reusit sa-l intelegem rational. Consideram ca atitudinea de hartuire permanenta nu e in intersul nimanui: nici al actionarilor Hidroelectrica si nici al actionarilor Fondului Proprietatea”. Cum raspundeti acestor grave si serioase acuzatii?

Speram ca listarea va avea loc anul viitor. Decizia depinde de vointa si sprijinul politic de la cele mai inalte niveluri de guvernare. Pentru ca listarea sa aiba succes, aveti nevoie de structuri de conducere adecvate, de structuri de supraveghere adecvate. Si trebuie sa ia decizii cu privire la activele de baza si la asa-numitele investitii istorice, astfel incat sa puna o companie care sa poata fi tiparita in fata investitorilor.

Abia ulterior putem lua in considerare o listare. Avand in vedere modul in care arata procesul, ar dura cel putin 12 luni inainte de listarea care ia alte cateva luni. Acest lucru nu este ceva care se intampla pocnind din degete.

Din punct de vedere al pietelor, investitorii ar dori sa vada o companie precum Hidroelectrica listata. O astfel de companie sporeste free float-ul pietei, lichiditatea, fiind si un activ generator de energie regenerabila, care este la mare cautare acum.

Rep: Avand in vedere ultimele discutii cu Guvernul, ati avut impresia ca exista o vointa politica pentru o listare sau nu?
​​Johan Meyer, CEO FP: Sincer, discutia despre Hidroelectrica a fost foarte dificila in ultimele luni. Tranzactia Electrica a fost incheiata cu succes, cu ajutorul Guvernului, ceea ce demonstreaza ca avem un dialog. Dar nu a existat niciun progres in ceea ce priveste Hidroelectrica.

In opinia Fondului, situatia actuala de pe pietele de capital este foarte favorabila listarii Hidroelectrica si prezinta o oportunitate de care Guvernul ar fi trebuit sa profite deja inca din 2017. In cadrul programului nostru de investitii active in investitii, am vazut un interes semnificativ din partea investitorilor fata de aceasta companie.

Din pacate, exista o lipsa clara de progres si viziune din partea Guvernului in ceea ce priveste listarea Hidrolectrica.

Desi compania este pregatita pentru a fi listata, continuam sa vedem o lipsa de strategie, viziune si angajament din partea Ministerului Energiei pentru a atinge acest obiectiv. Dimpotriva, succesiunea de numiri interimare a unor persoane afiliate politic fac ca, in viitorul apropiat, un IPO sa fie improbabil. In realitate, ceea ce trebuie sa faca ministerul este sa se concentreze asupra numirii unui consiliu de supraveghere cu mandat de 4 ani.

Ca atare, ne-am exprimat deja public dezamagirea ca nu am reusit sa convingem Guvernul de importanta numirii unui consiliu de cupraveghere cu mandat deplin, de 4 ani, format din candidati potriviti. Suntem inca serios ingrijorati de faptul ca practica continua de numire in board de membri interimari, care nu dispun de o experienta suficienta in domeniul energiei, va avea efecte nedorite asupra Hidroelectrica, punand in pericol rezultatele excelente inregistrate in ultimii ani.

Rep: Au existat anul trecut decizii executive ale conduceri FTIML care poate ar fi fost mai bine sa fi fost amanate ori chiar sa nu se fi luat? Mai direct, regretati vreuna din deciziile din 2017?
​​Johan Meyer, CEO FP: Nu in ceea ce ne priveste.. Regretam ca Guvernul nu a profitat de climatul pozitiv pe pietele internationale de capital, pentru a lista Hidroelectrica si alte companii profitabile.

De asemenea, a fost regretabil sa constatam in decembrie, ca Parlamentul a adoptat o lege care, practic, a abolit legislatia privind guvernanta corporativa in Romania. A fost extrem de trist sa vedem ca, dupa ce dispozitiile privind guvernanta corporativa si-au dovedit impactul pozitiv, acestea au fost abrogate.

Suntem convinsi ca nu s-au luat deloc in calcul implicatiile acestei decizii a Parlamentului asupra pietelor financiare si a bunastarii acestor companii. Aceste amendamente nu reprezinta altceva decat o intentie de a proteja si imbogati pe cativa, foarte putini, in detrimentul Romaniei in general.

Rep: Inainte de a veni in Romania, ati lucrat pe piata Africii de Sud. Care sunt asemanarile fundamentale si deosebirile fundamentale dintre cele doua piete (Romania si Africa de Sud)?
​​Johan Meyer, CEO FP: O diferenta fundamentala este ca aici, spre deosebire de Africa de Sud, exista un actionar minoritar, Fondul Proprietatea, in intreprinderile de stat. Desi nu toate initiativele noastre in sprijinul guvernantei corporative au avut succes, cel putin am fost ascultati.

Cea mai izbitoare diferenta dupa ce am ajuns in Romania a fost nivelul scazut al somajului in Africa de Sud se situeaza la 20-30%, cee ace il face vizibil. Poti sa vezi oameni care stau si nu au nimic de facut. In Romania, ultima cifra pe care mi-o amintesc a fost o somaj de 4,7% in 2017.

Din punct de vedere al similitudinii, Africa de Sud are o istorie a intreprinderilor de stat care au fost gestionate prost. De asemenea, statul este singurul actionar. Aceste companii au fost nevoite sa vina la Guvern pentru garantii, pentru a-si putea continua activitatea. La randul sau, Guvernul a trebuit sa mearga la contribuabili, prin cresterea numarului de prime, pentru a finanta aceste companii.

Companiile de stat din Africa de Sud sunt jefuite din cauza lipsei de guvernanta corporativa. Acesta este un risc care trebuie evitat cu orice pret in Romania, deoarece nu numai companiile pierd bani; in cele din urma, contribuabilii pierd bani.

Rep: Aveti motive de optimism in privinta Romaniei in 2018?
​​Johan Meyer, CEO FP: Este incurajator sa vedem nivelul continuu al cresterii economice, somajul scazut. Nu cred ca este sustenabil la o rata mai mare, asa ca vom vedea o moderare.

Ceea ce eu vad drept esential in 2018 este ca guvernul sa permita un mediu in care investitiile sa devina si mai fezabile, deoarece, in prezent, cresterea economica se bazeaza pe consum. Este important sa li se ofere incredere investitorilor.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






1346 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Pai nu (Miercuri, 28 februarie 2018, 9:42)

    Soljenitin [utilizator]

    Pai nu, guvernul marioneta instalat de dragnea este ocupat cu lupta contra justitiei.

    Economia Romaniei? Da-o dreacu.
  • -1 (1 vot)    
    siiiigur ca da (Miercuri, 28 februarie 2018, 9:56)

    srpc [utilizator]

    hai sa vindem pe bani marunti si ultimele companii de stat profitabile, ca altfel ragaie Occidentul :)))
    • +1 (1 vot)    
      :-) (Miercuri, 28 februarie 2018, 11:24)

      Soljenitin [utilizator] i-a raspuns lui srpc

      Asa cum a vandut Bombonel Petromul in 2004? :-)
  • 0 (0 voturi)    
    Meyer ca o fata mare ! (Miercuri, 28 februarie 2018, 10:30)

    Dimijoarei_Obt [utilizator]

    Ar fi impotriva logicii guvernului !
  • 0 (0 voturi)    
    raspuns luisrpc (Miercuri, 28 februarie 2018, 11:36)

    Bradisor [utilizator]

    Listarea la bursa nu se aseamana delo cu privatizarile pagubaose care s-au facut in vremea lui Nastase
  • 0 (0 voturi)    
    ce inseamna listarea la Bursa (Miercuri, 28 februarie 2018, 12:04)

    Razvan_M [utilizator]

    Listarea la Bursa a unei companii pe actiuni inseamna:

    1. posibilitatea de a tranzactiona acele actiuni listate pe o piata specializata in asta
    2. capacitatea de a obtine capital suplimentar printr-o majorare de capital cu subscriere prin piata
    3. imbunatatirea vizibilitatii pentru companie

    Listarea asadar nu-i "vanzare" decat in masura in care actionarii companiei vor sa vanda actiuni. Listarea se poate face cu o vanzare initiala, dar nu este obligatoriu acest lucru.

    In general, Statul Roman nu vinde actiuni dupa listarea la Bursa. Iar optiunea de majorare de capital in companiile de stat inseamna ca statul permite unor actionari particulari sa devina actionari aducand capital nou care ramane in firma si este investit. Mai mult, romanii obisnuiti au ocazia de a cumpara actiuni la aceste companii profitabile (unele ofera dividende cu randamente de peste 5% sau chiar peste 10% pe an, deci mult peste dobanda la depozite).


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by