Potrivit informațiilor furnizate de INS, circa 40% din tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani care au un job, lucrează fie în agricultură fie în comerț, chiar dacă au studii superioare. Abia după 30 de ani reușesc să găsească un loc de muncă într-un sector care aduce valoare adăugată mai mare.
Șomajul în rândul tinerilor de sub 24 de ani se apropie de 22%, de 4 ori mai mare decât media pe țară.
E drept, România se află în fruntea statelor europene și din punct de vedere al tinerii cu vârste între 15 și 29 ani din România nu erau ocupați anul trecut în educaţie sau formare (NEET - neither in employment nor in education and training, engl.), potrivit datelor Eurostat. Sunt circa 20% dintre tinerii români în aceasta situație, o medie aproape dubșă față de cea a UE (11,7%). Pe locul 2 în topul țărilor cu tineri fără ocupație se află Italia (19%), iar pe locul 3 - Grecia (15,4%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (4,2% NEET) și Suedia (5,7%).
Ne-am uitat în special la tinerii bărbați, pentru că șomajul în rândul populației masculine e mai ridicat decât în rândul femeilor.
Pe scurt, în România avem puțin peste un milion de tineri bărbați cu vârsta de 15-24 ani. Potrivit datelor Recensământului din 2021, sunt 1.021.587 tineri bărbați de 15-24 de ani.
Aproape jumătate din ei (470.000) NU urmează nicio formă de învățământ. Din cealaltă jumătate, circa 350.000 au liceul, circa 25.000 au școala de maiștri sau nivel postliceal, iar 180.000 au terminat o facultate.
Aproape 20% dintre bărbații români cu vârsta între 15-24 de ani sunt căsătoriți. Circa 1% sunt divorțați sau văduvi iar restul sunt tineri necăsătoriți.
Odată intrați în șomaj, cei mai mulți stau peste 10 luni acolo. În ultimele trimestre, perioada medie tinde să se prelungească.
Primul motiv pentru care tinerii nu-și găsesc de lucru este pentru că nu își caută de lucru, întrucât sunt la școală (530.000).
Al doilea motiv pentru care tinerii nu-și găsesc de lucru este tocmai pentru că sunt tineri. Lucrătorii tineri de astăzi sunt mult subangajați, așa cum au fost subangajați în ultimii 30 de ani. Tocmai pentru că sunt tineri.
Al treilea motiv pentru care tinerii nu își găsesc de lucru este că au aceleași probleme pe care le întâmpină și ceilalți solicitanți de locuri de muncă în urma recesiunii profunde și a recuperării lente.
O modalitate de a măsura dacă piața muncii pentru tineri este mai defectă” decât pentru cei din grupele de vârstă mai avansate este să ne uităm dacă rata șomajului în rândul tinerilor crește mai rapid decât rata pentru alte grupe de vârstă. Noi ne-am uitat la grupa 55-64 de ani, datele fiind pe ultimii 27 de ani:
Mai există și un alt motiv pentru care tinerii nu lucrează sau nu mai caută de lucru: au realizat că angajatorii nu sunt interesați să angajeze lucrători cu abilități precare sau cu educație puțină, așa că au renunțat.
De ce ar trebui să ne facem griji pentru asta
Unii bărbați aleg să nu muncească și își permit să nu muncească pentru că, fie obțin alte stipendii sociale suficiente, fie lucrează soția în cazul celor căsătoriți și se descurcă cumva amândoi, fie trăiesc din mici expediente (aduc o mașină din Germania și o vând, câștigând câteva sute de euro la o tranzacție etc).
Dar, pe măsură ce generația baby boomers se apropie de pensie, ar fi excelent dacă am putea compensa ieșirea din piața muncii a baby-boomers-ilor cu tinerii de azi.
Dar, pentru asta e nevoie de Guverne care să vadă această criză și care să ia măsuri: de la îmbunătățirea accesului la educație, îmbunătățirea Educației în sine, facilități pentru angajatorii care dau de lucru tinerilor șamd.
Din punct de vedere cantitativ, ocuparea tinerilor pare a fi una dintre cele mai sensibile variabile de pe piața muncii, crescând în perioadele de boom și scăzând substanțial în perioadele mai puțin active. Există mai multe explicații pentru acest fenomen. Potrivit unor studii, șomajul în rândul tinerilor ar putea fi cauzat de competențele lor considerate insuficiente.
Un alt motiv este că o încetinire a consumului (la care asistăm în această perioadă) duce la o scădere a cererii agregate, care duce la o scădere a cererii de muncă în general. Iar lucrătorii tineri sunt afectați mai puternic decât cei în vârstă de astfel de variații ale cererii agregate, arată studiile.
Potrivit datelor INS transmise marți, în România sunt în total circa 445.000 de șomeri. Dacă ar forma un oraș, ar fi al doilea ca mărime după București. De departe.
(Articol actualizat în 15.08.2023, ora 10:47)
33
8
