
Impact asupra consumatorilor
Consumatorii care au contracte de credit in derulare ale caror rate de dobanda sunt peste plafon vor beneficia de o reducere a costurilor si implicit o crestere a resurselor disponibile pentru consum si economisire
- Plafonarea ratelor de dobanda pentru contractele aflate in derulare va reduce serviciul datoriei pentru consumatori in cazurile in care rata contractuala este peste nivelul plafonului.
- in cazul acestora se va inregistra o imbunatatire a situatiei financiare ca urmare a cresterii resurselor disponibile pentru celelalte cheltuieli sau pentru a economisi.
incetarea relatiei de creditare sau acordarii anumitor facilitati
- in cazul contractelor in derulare, de exemplu cele cu prelungire (carduri de credit, overdraft), institutiile de credit ar putea opta sa nu prelungeasca contractele de credit si sa solicite rambursarea creditului.
- in vederea incadrarii in plafonul pentru ratele de dobanda institutiile de credit ar putea sa decida sa renunte la acordarea de perioade de gratie la plata dobanzii pentru cardurile de credit sau la furnizarea de servicii conexe cu costuri zero.
Retragerea de pe piata a unor produse de creditare pentru persoane fizice
- in conditiile in care costurile institutiilor de credit pentru unele produse depasesc plafonul, institutiile pot alege sa retraga produsele respective din oferta.
- Daca volumul activitatii de creditare a consumatorilor se reduce substantial si nu justifica costurile aferente, unele institutii ar putea decide sa renunte complet la oferirea de credite consumatorilor.
Reorientarea spre creditarea in valuta
- in functie de modalitatea in care va fi aplicata limitarea dobanzilor pentru creditele in valuta, avand in vedere ecartul curent intre dobanzile de referintala RON vs alte valute straine, ar putea avea loc o reorientare a clientilor spre creditarea in alte valute, crescand expunerea acestora la riscul valutar

Restrangerea (potentiala) a gamei de produse si a ofertei de credite pentru consumatori este de natura sa conduca la limitarea concurentei pe piata creditelor de consum
- Plafonarea ratelor de dobanda poate duce atat la limitarea diversitatii produselor disponibile consumatorilor, cat si la reducerea concurentei de pe piata - element esential care contribuie la protectia consumatorilor.
- in ultimii 2 ani cadrul de reglementare aferent institutiilor de credit a fost extins pentru a solicita alinierea practicilor de creditare cu interese si obiectivele consumatorilor
Consumatorii ar putea sa se confrunte cu restrangerea accesului la creditare ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare
- Plafonarea ratei de dobanda poate avea ca efect limitarea accesului la creditare pentru o categorie de consumatori considerati a avea un risc mai ridicat, in cazul acestora costurile estimate ale institutiilor de credit putand depasi nivelul plafonului.
- Anumiti consumatori ar putea sa nu mai fie eligibili pentru creditare si vor fi nevoiti sa identifice solutii alternative de finantare sau sa renunte la achizitiile planificate
- Consumatorii care vor fi eligibili ar putea sa plateasca mai mult ca urmare a majorarii costurilor produselor de creditare.
Tipologia limitelor aplicate in Uniunea Europeana
In general, plafoanele aplicate in alte tari europene sunt bazate pe media dobanzilor practicate in piata si sunt diferentiate in functie de produs/ segment de creditare, avand ca scop principal eliminarea preturilor excesive in raport cu media pietei pe produsul/ segmentul respectiv.
Plafoanele fixe sunt aplicate de regula pentru segmentul creditelor de consum negarantate pe termen foarte scurt sau pentru credite acordate de cooperative de credit.
Aproximativ jumatate din statele membre ale Uniunii Europene au implementate reguli de limitare a ratelor de dobanda pentru credite
Cele mai multe state au ales plafoane bazate pe media dobanzilor practicate in piata(rate endogene), doar patru optand pentru rate de referinta exogene:
• Belgia–in functie de rate la certificate de depozit si EURIBOR 3M;
•Olanda–dobanda legala plus 12 puncte procentuale;
•Polonia–de 4 ori rata lombard;
•Spania–doar pentru descoperitul de cont tacit dobanda maxima este de 2,5 ori rata legala
Cele mai multe state au plafoane diferentiate in functie de diverse criterii (produs, valoare imprumutata, maturitate).
In jumatate dintre state plafoanele sunt aplicabile tuturor creditelor acordate consumatorilor, in timp ce in cealalta jumatate limitele se aplica doar unor categorii de creditori sau unor produse specifice(creditele ipotecare fiind in general exceptate de la limitare).
Diversitatea tipologiilor de limitare a ratei de dobanda se reflecta si in valorile plafoanelor, care variaza intre 3% (plafon variabil aplicabil creditelor ipotecare in Franta, reflectand nivelul curent al dobanzilor medii de piata in functie de care se calculeaza) si 292 % (plafon fix pentru credite de consum negarantate pe termen scurt) ca rata anualizata.
- Eliminarea caracterului de titlu executoriu
Consumatorii pentru care se vor incepe demersurile in vederea executarii silite vor fi nevoiti sa fie parte in litigii de obtinere a titlului executoriu
- Toti consumatorii pentru care alte solutii de redresare in afara de executarea silita nu sunt fezabile vor fi nevoiti sa se apere in litigii initiate de creditori, prin care se urmareste obtinerea unui titlu executoriu in vederea stabilirii certitudinii, lichiditatii si exigibilitatii datoriei fata de institutia de credit
- Aceste litigii ar putea depasi ca durata 3 ani, conform estimarilor KPMG
- Doar in cazul unora dintreconsumatori litigiile ar putea conducela modificarea sumelor datorate, de exemplu ca urmare a dentificarii si anularii unor clauze abuzive
- in forma actuala a legilor aplicabile, consumatorii au dreptul ca pe calea contestatiei la executaresa solicite verificarea pe fonda titlului executoriu (i.e. contractul de credit) in ansamblul sau, in mod similar cu o actiunede drept comun.
- in prezent, conform opiniei exprimate de presedintii Curtilor de Apel, contestatiile la executare formulate de consumatori si avand ca obiect constatarea nulitatii clauzelor abuzive sunt scutite de plata taxelor de timbru.
Litigiile de obtinere atitlului executoriu vor presupune costuri suplimentare pentru consumatori
•Consumatorii vor suporta cheltuieli suplimentare de judecata, a caror valoare creste proportional cu durata procesului judiciar si valoarea creditului
•Identificarea clauzelor abuzive poate conduce doar la modificarea sumei de rambursat, nu si laanularea in totalitate a obligatiilor de plata.
•De exemplu, conform estimarilor KPMG, in cazul unui credit de aprox. 75.000 lei, pentru care procesul judiciar presupune toate cele 3 etape –prima instanta de judecata, apel si recurs, costurile totale pot depasi 20.000 lei
•Institutia de credit poate solicita instantei recuperarea acestora de la consumator ca si cheltuieli de judecata in litigiul pentru obtinereatitlului executoriu.
Anumiti consumatori ar putea beneficia de conditii de rambursare mai favorabile, ca urmare a unor constrangeri specifice la care sunt supuse institutiile de la care au luat credite
- Unii consumatori ar putea beneficia de conditii de rambursare mai favorabile in cazul in care anumite institutii de credit ar fi nevoite sa faca concesii suplimentare, nejustificate de situatia financiara a acestora, pentru a evita efectele negative ale extinderii perioadei de recuperare.
- Astfel de situatii ar fi generate de circumstantele specifice unei institutii de credit si nu de aspecte legate de situatia financiara a consumatorului
Consumatorii ar putea sa se confrunte cu majorarea costurilor de creditare sau cu restrangerea accesului la creditare
- Pentru creditele noi, institutiile de credit vorlua in considerare impactul asupra relatiei de creditare al extinderii duratei de recuperare a creantelor si ar putea fi nevoite sa recurga la majorarea costului de creditare sau la inasprirea conditiilor de creditare.
- Anumiti consumatori ar putea sa nu mai fie eligibili pentru creditare si vor fi nevoiti sa identifice solutii alternative de finantare sau sa renunte la achizitiile planificate
- Institutiile de credit ar putea sa recurga, in momentul semnarii noilor contracte, la solutii alternative de asigurare a caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, costurile directe aferente urmand sa fie suportate de consumator
Propunerea ar aduce beneficii limitate in materie de protectie a consumatorilor, prin raportare la mecanismele existente in prezent
- Conform formei actuale a legilor aplicabile, consumatorii au dreptul neingradit de a initia actiuni in instanta pentru constatarea clauzelor abuzive anterior initierii executarii silite, fara costuri suplimentare.
- Mai mult, exista la nivelul pietei si alte mecanisme care asigura protectiaconsumatorilor, inclusiv in ceea ce priveste procesul de executare silita, care nu implica costuri suplimentare pentru acestia
- Limitarea valorii recuperabile a creantelor cesionate
Debitorii ale caror creante au fost deja cesionate pot beneficia de o iertare de datorie, indiferent de situatia lor economica si sociala
- Consumatorii ale caror creante neperformante au fost cesionate catre societati specializate in recuperarea creantelor ar putea beneficia de o iertare de datorie, daca dispun de lichiditatile necesare pentru a-si rascumpara creantele la dublul pretului de transfer
- De asemenea, au posibilitatea de a rascumpara creanta (si implicit de a-si elibera de ipoteca/ gaj garantiile aferente, daca este cazul) la dublul sumei platite de societatea de recuperare pentru achizitia acesteia, daca dispun de lichiditatile necesare.
- Iertarea de datorie se transpune intr-o pierdere pentru cumparatorii de creante neperformante, care nu vor mai achizitiona astfel de creante. Astfel, institutiile de credit vor mentine creantele neperformante ale consumatorilor in gestiunea proprie, urmarind in continuare recuperarea acestora, fara ca debitorii sa fie absolviti de plata sumelor datorate.
Anumiti consumatori ar putea beneficia de conditii de rambursare mai favorabile, ca urmare a unor constrangeri specifice la care sunt supuse institutiile de la care au luat credite
- Unii consumatori ar putea beneficia de conditii de rambursare mai favorabile in cazul in care anumite institutii de credit ar fi nevoite sa faca concesii suplimentare, nejustificate de situatia financiara a acestora, pentru a evita efectele negative ale acumularii unor volume ridicatede credite neperformante, in conditiile blocarii vanzarilor de astfel de credite
- Astfel de situatii ar fi generate de circumstantele specifice unei institutii de credit si nu de aspecte legate de situatia financiara a consumatorului
Propunerea ar aduce beneficii limitate in materie de protectie a consumatorilor, prin raportare la alte mecanisme de protectie disponibile
- Consumatorii ale caror creante au fost cesionate catre institutii specializate in recuperarea creantelor neperformante beneficiaza de mecanisme de protectie alternative in raport cu aceste institutii
- Aceste mecanisme sunt implementate in cadrul OUG 50/2010, care stabileste obligatiile institutiilor specializate in recuperarea creantelor in raport cu consumatorii, iar aplicarea lor este asigurata prin intermediul ANPC si a sistemului judiciar.
- Pentru o buna functionare a pietei secundare a creditelor neperformante, autoritatile europene recomanda implementarea de coduri de conduita pentru transferul si gestiunea creditelor neperformante
Consumatorii ar putea sa se confrunte cu majorarea costurilor de creditare sau cu restrangerea accesului la creditare
- Pentru creditele noi, institutiile de credit vorlua in considerare impactul potentialal cresterii volumului creditelor neperformanteasupra capitalului, costului finantarii si profitabilitatii bancare si ar putea fi nevoite sa recurga la majorarea costului de creditare sau la inasprirea conditiilor de creditare.
- Anumiti consumatori ar putea sa nu mai fie eligibili pentru creditare si vor fi nevoiti sa identifice solutii alternative de finantare sau sa renunte la achizitiile planificate
- Consumatoriicare vor fi eligibili ar putea sa plateasca mai mult ca urmare a majorarii costurilor produselor de creditare.
- Analiza cantitativa a datelor pentru Romania in perioada 2008-2017 indica o corelatie ridicata intre rata creditelor neperformantesi evolutia creditarii
Reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru institutiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea sustine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei Vezi alaturat prezentarea studiului de impact, facuta luni la Institutul Bancar Roman
Apropo dupa promulgarea DIP - cand au crescut in galop bancile avansul la credite ipotecare - nu au revenit la normal dupa ce a trecut legea Darii in Plata? A dat faliment veo banca?
Perdea de fum bancar. Urmeaza BNR sa traga cu tunul asupra acestei legi. Hai la hora!
Probabil ca si BNR-ul e in cardasie......
Contractul dintre banca si contribuabil este unul privat. Serviciile bancare sunt din nou private. Ca vine un partid , oricare ar fi el. si spune : sa fie bine la toata lumea este o aberatie..
- Unde e studiul de caz ? Unde este detaliat impactul ?
- Ce se va intampla cand va creste/ scadea dobanda de referinta ?
- De ce ne comparam cu tarile europene cand noi avem o inflatie astronomica compaaratv cu ei ?
PS. nu lucrez la banca si tocmai mi-am luat un credit imobiliar. Dar ma enerveaza ipocrizia unor idioti care vin cu masuri populiste.
Problema e cum il reglementezi. Deja sistemul bancar a incasat de la zamfir si piperea darea in plata, de altfel o masura pozitiva, aplicata retroactiv. Daca mai vine si plafonarea creditelor, tot aplicabila retroactiv, plus chestia aia cu recuperarea creantelor, se vor intimpla una din doua: ori bancile se vor arunca riscind sa dea credite la dobanda mica cu tot cu riscul mare si la un moment dat sistemul va claca, fie, cel mai probabil vor restringe creditarea la clientii premium, vor creste avansul minim si plafonul maxim de creditare.
Insasi formula de 2.5%* Dobanda de referinta e o cretinatate in sine avind in vedere ca daca vrodata vom ajunge in situatia UE, cu dobanda de referinta a BCE ZERO, va insemna ca banca tre sa dea credit fara dobanda (fara dobanda de-adevaratelea, nu ca prin reclamele cu dobanda 0 si comision 50%).
Doar pentru citire: OG 13/2011 - a se vedea formula folosita acolo pt. dobanda.
Dar sa limitezi prin lege valoarea la care o banca vinde un produs pana la urma pe o piata libera mi se pare stupid. Si tot nu a raspuns nimeni la intrebarea "unde e studiul de impact ?"
Parlamentarii, in marea lor majoritate, nu au nici o pregatire profesionala adecvata legilor pe care le propun si le adopta.
Cat e inflatia in Germania ? Cat variaza EURO, fata de variatia RON ?
La fel a procedat BNR si cu legile care reglementeaza sistemul bancar in UE, care la noi prind forma doar in urma unor eforturi extraordinare. E o lupta sa avem o tara ca afara. Si chiar daca Parlamentul e cum e, prefer sa faca legi perfectibile, decat studii comandate de banci (a se citi si IFN-uri, ca tot sunt ale lor).
Vezi cit e rata de credite neplatite sau in intirziere in Germania, Olanda, Franta, gindeste-te cit de sigur e un loc de munca acolo, gindeste-te care e sansa ca tara respectiva s-o ia pe aratura si sa fie scoasa din UE, sau macar sa i se taie fondurile, si tot asha. Ca sa avem rate ca-n germania, trebuie sa avem si bonitatea germaniei. Nimic pe lumea asta nu vine moca, ca a dat piperea o lege.
Bancile, si asta e peste tot in lume, isi calculeaza dobanda in functie de riscurile pe care le intrevede la credite. Iar daca tu ii limitezi dobanda la 2.5 * dobanda de referinta, banca se va asigura ca e protejata la riscul ca dobanda de referinta sa ajunga 1% si dae sa-i fie linmitat la 2.5%. Nush cum se poate asigura ca nu pierde cind dobanda de referinta ajunge 0, cum e in zona euro, dar asta e alta discutie. Si atunci, neputind mari dobanda ca sa incorporeze riscul, creste avansul si/sau pretentiile de bonitate ale clientului.
Este logic sa ceara cresterea perioadei de analiza - are un impact major asupra cetatenilor, unii cu plus altii cu minusuri, si asupra economiei - cu posibile implicatii asupra stabilitatii financiare...
Acum sa revin
Studiul KPMG garanteaza ca raspunde doar obiectivelui formulat de ARB si CPBR clar definit la inceputul studiului.
daca se accepta aceasta lege - maine, sa zicem - nu se stie ce se mai poate creste sau reduce dupa cum vor muschii parlamentarilor. in sectorul financiar care cu regret nu face parte din domeniul lor de reglementare...Au avut si ei cateva urgente legislative solicitate de BNR si UE si cu mare greutate le-au trecut - niste incuiati - asta ca sa ma exprim elegant...
PArliamentarii romani nu pot trece legile decat daca negociaza ceva, cumva pentru domniile lor - in rest vai de mama lor...
Ma intreb daca a existat o analiza de impact elaborata inainte de depunerea propunerii legislative si daca DA, desi ma indoiesc profund, care sunt deosebirile si asemanarile intre acestea???
Mirarea mea este maxima atunci cand ma gandesc ca daca un HG este propus se insoteste de o fisa de fundamentare, de o analiza de impact si de acee nu poci intelege de ce in Parlament sunt acceptate propuneri legislative fara un minim de analiza de impact???
Te intreb pe tine oare ai zarit ceva in zare???
PS -
Pe de alta parte sa zici tu in studiu ca nu ai avut parte decat de sursele on-line puse la dispozitie de BNR cand stapanul studiului are mult mai multe date, pe care le puteai cere, marite soare, mi se pare ca treaba asta fu facuta pe repede inainte...
2. Citeste OG 13/2011. Vezi ce spune despre dobanda.
In rest, lasa bancile si BNR-ul sa-si puna cenusa in cap.
De ce la altii e posibil sa fie legislatie UE si la noi nu? Parca vrem o tara ca afara.