"Este evident faptul ca traversam o perioada efervescenta la nivel legislativ. Sunt promovate, intr-un ritm relativ alert, reglementari care isi propun cresterea gradului de protectie a consumatorului de servicii financiare. Obiectivul declarat al acestor initiative este eliminarea acelor practici nedorite ale unor actori ai pietei financiare care vulnerabilizeaza clientela deservita. Provocarea majora in demersurile legislative care se circumscriu acestui obiectiv este mentinerea unui echilibru intre drepturile si obligatiile partilor contractuale. Este de inteles multitudinea de dezbateri si pareri atunci cand impactul unor initiative legislative este evaluat ca generand riscuri majore la adresa stabilitatii sistemului bancar", a declarat luni prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, in cadrul unei conferinte de specialitate gazduite de Institutul Bancar Roman.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNRFoto: Hotnews

Georgescu avea in vedere in discursul sau recentele initiative legislative depuse de senatorul liberal Daniel Zamfir, cu privire la plafonarea dobanzilor la creditele acordate de banci, initiative contestate atat de reprezentantii mediului universitar cat si de cei ai comunitatii bancare sau cei venind din zona de business.

In acest context, a mai spus luni Florin Georgescu, Bancii Nationale a Romaniei ii este adresata destul de des intrebarea: de ce, desi are atributii de supraveghere si respectiv de monitorizare a institutiilor de credit si a institutiilor financiare nebancare, nu se implica in modul in care entitatile in cauza relationeaza cu clientii lor?

"Pentru a raspunde la aceasta intrebare este necesar sa ne raportam la modalitatea in care, conform legislatiei in vigoare, sunt definite si repartizate competentele de supraveghere fata cele privind protectia consumatorului. Astfel, in baza atributiilor de supraveghere Banca Nationala a Romaniei urmareste, in esenta, capacitatea institutiilor financiare ce fac obiectul supravegherii de a administra corespunzator sumele atrase cu titlu de depozite sau alte fonduri rambursabile care reprezinta sursele de finantare a creditelor acordate populatiei si companiilor, astfel incat aceste institutii sa poata onora la termen si integral obligatiile de plata ce le revin in legatura cu sursele atrase. Aceste competente sunt strans legate de obiectivele stabilite de legiuitor bancii centrale de a asigura mentinerea stabilitatii financiare si protectia deponentilor, in conditiile in care si acestia reprezinta o categorie a consumatorilor de servicii financiare, desi mult mai putin mediatizata", spune omul numarul doi din BNR.

In ceea ce priveste competentele pe palierul protectiei clientilor de servicii financiare, acestea sunt clar stabilite, la nivel de lege, in sarcina unei autoritati distincte, respectiv Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, mai explica Georgescu, care conchide: ca urmare, implicarea bancii centrale in relatia consumator-creditor ar fi lipsita de autoritate legala.

Problematica protectiei consumatorului prezinta o importanta deosebita, tara noastra situandu-se in partea de jos a clasamentelor, atat la nivel european, cat si mondial, in ceea ce priveste educatia financiara, incluziunea si intermedierea financiara. "Aceste elemente, coroborate cu gradul ridicat de indatorare, in special in cazul persoanelor cu venituri mici, si cu o incredere scazuta in sistemul financiar - bancar conduc in unele cazuri catre o tendinta de reglementare dezechilibrata in sensul supra-protejarii consumatorilor", a mai apreciat primul viceguvernator.

Cele patru recomandari ale prim-viceguvernatorului BNR Florin Georgescu:

  • Recomandarea nr.1: In Romania complexitatea produselor financiare oferite clientelei din categoria consumatorilor este semnificativ mai scazuta raportat la piata financiara existenta in alte state membre

Interventia pe acest palier ar trebui sa tina cont inclusiv de acest aspect. In acest sens, apreciem drept absolut necesar ca orice masuri de reglementare sa se realizeze cat mai echilibrat, in raport de necesitatile pietei si sa fie indreptate strict catre produsele care ar putea induce riscuri ce nu ar fi usor intelese de catre consumatori. O masura cu caracter general, nejustificata de obiectivul final urmarit si care nu ia in seama impactul pe care il poate produce asupra pietei ar crea efecte adverse dificil de gestionat.

  • Recomandarea nr 2: Trebuie sa ne asumam nivelul precar al educatiei financiare a clientelei de produse financiare, ce se traduce prin nevoia acuta de informare si educare a consumatorilor

Nu trebuie insa neglijata sarcina deloc usoara ce revine fiecarei entitati ce presteaza activitati cu caracter financiar de a gasi modalitati de implicare activa in imbunatatirea gradului de cunoastere si constientizare a populatiei cu privire la efectele pe care le pot avea deciziile luate in materie financiara.

Dincolo de aspectele specifice vizate de legislatia protectiei consumatorului referitoare la necesitatea derularii, pe baze oneste, transparente si cu profesionalism, de catre creditori a relatiilor contractuale cu consumatorii, bancile trebuie sa isi intensifice eforturile in sensul educarii financiare a propriilor clienti.

Ne asteptam, de asemenea, la implicarea activa a asociatiilor profesionale ale industriei financiare atat in rezolvarea problemei educatiei financiare, cat si in realizarea de demersuri reale pentru recastigarea increderii consumatorilor prin promovarea principiilor de creditare corecta in cadrul codurilor de conduita adoptate de membrii acestor entitati si prin sanctionarea celor care nu le respecta, inclusiv cu excluderea din asociatie. Acest mesaj a fost transmis in repetate randuri de reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei cu ocazia participarii la evenimentele organizate de asociatiile profesionale care activeaza in domeniu.

Pana vom ajunge, insa, la momentul la care vom vedea in mod real si efectiv roadele acestor demersuri, ar putea fi necesar, ca lipsa de educatie financiara a clientilor proprii sa fie suplinita de actiuni ale creditorilor. Acestia trebuie sa isi asume responsabilitatea fiecarui credit acordat in ceea ce priveste evaluarea riscului din ambele perspective - a creditorului si a debitorului - cel putin pana la momentul la care clientii vor atinge un nivel suficient de informare pentru a fi in masura sa participe in mod activ la propria protectie si sa-si minimizeze riscul de supraindatorare.

Nu in ultimul rand, pentru a putea face fata provocarilor viitoare, consider ca este de o importanta vitala comunicarea continua si reala intre industrie si clientela pe care o deserveste, de o maniera care sa fie vizibila la nivel public pentru inlaturarea oricaror banuieli privind lipsa de transparenta sau reaua-credinta in ceea ce priveste conduita creditorilor profesionisti.

  • Recomandarea  nr.3: Fara a diminua rolul protectiei consumatorilor, e foarte important ca fiecare autoritate de supraveghere sa isi exercite competentele cu responsabilitate

Acest lucru trebuie facut cu deschidere si cooperare cu alte autoritati care pot avea un interes in domeniul reglementat in asa fel incat niciuna din partile implicate sa nu fie afectata, iar piata in ansamblu sa nu fie distorsionata.

  • Recomandarea  nr. 4: Ipoteza unui tandem de genul libertate decizionala cat mai mare cu responsabilitate minima asupra riscurilor genereaza destabilizarea sistemului

Totodata, consideram ca, pe termen mediu si lung, in scopul evitarii supra-indatorarii persoanelor fizice si a persoanelor juridice, este necesar sa ne amintim ca libertatea inseamna responsabilitate, dupa cum afirma George Bernard Shaw. Ipoteza unui tandem de genul libertate decizionala cat mai mare cu responsabilitate minima asupra riscurilor genereaza destabilizarea sistemului si dezechilibre economico-financiare cu costuri greu suportabile de societate. Prin urmare, numai un reglaj adecvat al libertatii decizionale si responsabilitatii asupra riscurilor poate asigura stabilitate financiara si crestere economica sustenabila.

Discursul lui Florin Georgescu vine la scurt timp dupa ce chiar Guvernatorul a atras bancherilor atentia ca e nevoie sa se "scoleasca".

"Este o neghiobie sa inciti populatia impotriva bancilor. Asa e, dar nu uitati ca cei care incita cei mai mult in prezent sunt fosti salariati de-ai dumneavoastra, din banci sau colaboratori. Ca i-a suparat, ca nu, nu mai conteaza. Nu puteti sa tratati cu usurinta chestia asta. Nu mai puteti spune: "Bai, unul e frustrat, altul e ratat". Trebuie sa va preocupe de ce penetreaza foarte rapid media romaneasca. E o tema pe care nu cred ca trebuie sa o neglijati, a spus Isarescu la sfarsitul lui octombrie 2017. (vezi aici)

  • Aflu din nou ca am dreptate si repet ca am nevoie de un nou stadiu de profesionalizare a resursei umane din banci. A mai fost un program si s-au creat atunci cateva zeci de mii de bancheri comerciali, aproape din nimic. Nu am mostenit de la comunism bancheri. In comunism era norma de creditare, planul, si urmareai sa fie indeplinit planul. Ne trebuie programe obligatorii de pregatire, nu numai in-house, ca le-ati dezvoltat destul. Sa nu va suparati pe mine. Industria se dezvolta, tehnologiile se dezvolta, maniera de guvernanta se dezvolta. Nu aveti incotro. La scoala! Ca trebuie sa incepem cu noi. Inclusiv cu cei de la Banca Nationala, sa nu fie suparare, si noi trebuie sa... bineinteles ca nu suntem bancheri comerciali
  • Angajatii care lucreaza cu clientii, de la ghiseu, cred ca trebuie mai bine platiti. Treaba voastra, de manageri, de unde gasiti resursa. Mai taiati, poate, din alte parti. Va trebui sa fie bine platit. Daca e obosit si plictisit nu are cum sa fie politicos, intelegator, sa aiba bunavointa, empatie. Am citit ca angajatii care beneficiaza de programe de training coerente si sustinute sunt mai productivi, au o fluctuatie mai scazuta, mai eficienti, mai responsabili si au nevoie de mai putina supraveghere. Alocati mai putine resurse la controalele interne, uneori sunt obositoare
  • Spunem mereu ca bancile sunt unitati autonome, care urmaresc profitul, si lumea intelege ca e un minister al bancilor, ministru e guvernatorul, toti aia sunt subordonati si trebuie sa asculte. Noi dam normele. Nu este in avantajul bancilor comerciale un asemenea comportament si el se repeta. La ghiseu, in 90% din cazuri, cam asa cand nu au o explicatie, din ignoranta, necunoastere, nerespectarea regulilor, spun ca nu ii lasa BNR, sau ii obliga BNR, depinde cum le convine. Bancile din Romania trebuie sa isi asume, din ce in ce mai mult, specializarea continua a angajatilor si mentinerea unei conduite adecvate a acestora sunt prioritati in strategia de dezvoltare si cea de compliance
  • Eu am fost coleg de facultate, il cunosc de peste 50 de ani, cu vicepresedintele Parlamentului European, Ioan Mircea Pascu. A avut o experienta cu o banca din Romania la care avea conturile de 20 de ani. A sunat pe mai multi si a ajuns la concluzia ca bancile din tara noastra nu se ingrijesc de clienti. Nu au niciun fel de consideratie pentru clienti. A fost expresia lui cea mai blanda din ce mi-a fost dat sa aud. Cand esti in fata unor asemenea aprecieri deloc pozitive este imposibil sa nu te intrebi ce spune, oare, omul obisnuit despre modul in care lucreaza bancile cu clientii. 'Mi-a spus ca nu pot sa fac cutare pentru ca sunt normele Bancii Nationale'. Ce norme? E dureros ca dupa atatia ani omul de la ghiseu, cand nu-i convine ceva, spune ca e Banca Nationala. Sunt normele voastre, ale bancilor comerciale.