Sute de angajati ai serviciului public din Andorra au declansat joi o greva impotriva unei reforme a serviciului public, marcand prima miscare sociala din Principat din 1933. Potrivit presei din principat, citate de AFP, la manifestarile publice, care vor continua si vineri, au participat circa 600 de functionari, adica aproape o treime. Acestia reclama faptul ca reforma care ar urma sa fie introdusa nu a intrunit consensul tuturor actorilor sociali.
Principatul Andorrei este o tara mica (cu o suprafata de 468 km patrati, adica dublu fata de cat are Bucuresti), situata in sud-vestul Europei, la frontiera intre Spania si Franta. Este a saselea cel mai mic stat european, avand putin peste 80.000 de locuitori. Limba oficiala este catalana, dar se mai vorbesc spaniola, portugheza si franceza.
Rolul de monarh este exercitat de doi co-principi, episcopul catalan de Urgell si presedintele Frantei (tara facand parte din dioceza de Urgell).
Andorra isi bazeaza economia pe statutul de paradis fiscal si pe turism. Nu este membru al Uniunii Europene, dar utilizeaza euro ca moneda. Locuitorii din Andorra ocupa locul patru ca speranta de viata (82 ani)
Demonstratii au avut loc si la granita, unde ofiterii vamali au trecut la o forma de greva numita "greva de zel", care presupune exercitarea functiei cu maxima minutiozitate si cu incetinitorul. Practic, se controleaza fiecare autoturism care vrea sa treaca frontiera.
De asemenea, miscarea grevista a fost declansata si in educatie, unde grevistii numara 80% dintre profesori, dar si in Politie si in sistemul penitenciar.
Grevistii s-au deplasat in fata Consiliului General, unde se desfasura o sesiune parlamentara, fluierand si fluturand pancarte prin care solicitau demisia sefului guvernului, Antoni Marti.
"Am inceput sa strangem semnaturi pentru a cere demisia sefului guvernului si nimeni nu ne va putea opri", a declarat purtatorul de cuvant al platformei sindicale a serviciilor publice, Gabriel Ubach.
La randul lui, seful guvernului, Antoni Marti, a insistat ca reforma este necesara si ca nu va duce la diminuarea drepturilor functionarilor. El a dat asigurari ca aceasta lege va permite o mai mare flexibilitate a muncii si ca "in urmatorii 25 de ani vor fi alocate 49 de milioane de euro pentru imbunatatirea salariilor".
