Că tot suntem în anul Centenarului, imaginați-vă o familie care trăia prin 1918. Oamenii se gospodăreau singuri, pbțineau pe cont propriu cele necesare traiului, facându-și inclusiv încălțămintea, dar și lumânările în regie proprie. Nu mai vorbesc de case, pe care și le ridicau în cel mai bun caz cu ajutorul vecinilor. Membrii familiei care erau apți de muncă asigurau cele trebuincioase casei, inclusiv pentru copii și pentru bătrânii care nu mai puteau munci la câmp. Faptul că azi trăim într-o altă societate și avem venituri mari nu schimbă deloc faptul că cei care muncesc trebuie să producă toate bunurile și serviciile consumate de întreaga populație. Persoanele aflate în întreținere și care nu lucrează sunt la fel de dependenți astăzi ca acum 150 de ani. Contribuțiile pentru pensii plătite azi sunt de fapt acele produse alimentare recoltate, la care țăranii de acum 100 de ani trebuiau să renunțe pentru a-i întreține pe bătrânii aflați în întreținere.

HotNews.roFoto: Hotnews

Sistemul de pensii actual stabilește limita de vârstă la care să te pensionezi, fără a ține seama de capacitatea de a lucra a persoanei. Ceea ce a făcut ca foarte mulți români să se pensioneze anticipat, deși fizic încă ar fi putut rămâne productivi. Față de exemplul dat mai sus, e ca și cum acum 100 de ani batrânii aflați în întreținere n-ar mai avea chef de muncă, deși ar mai putea s-o practice.

Institutul Național de Statistică a dat miercuri un comunicat sec, în care anunță numărul pensionarilor și pensia medie lunară. Semnalul de alarmă tras de INS este că pensionarii sunt în creștere numerică, iar proiecțiile pentru viitor arată dezastruos.

Nimeni însă din zona politică nu arată a sesiza pericolul. Iată mai jos cum arată pe județe ”harta” celor cărora va trebuim să le achităm pensiile.

”România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat ritm de îmbătrânire a populaţiei. Asta este prima veste proastă. A două veste proastă e că suntem una din ţările cu cele mai ridicate fluxuri de emigraţie. Pleacă și tinerii şi cei în floarea vârstei. Cele două evoluţii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii. Trebuie repetat faptul că pensiile sunt plătite din taxele şi impozitele achitate de persoanele aflate în câmpul muncii în acel moment. Ele nu sunt plătite dintr-un fond care există şi care a fost construit de-a lungul timpului, ci din nişte bani cheltuiţi în secundă doi după ce CAS-urile sunt colectate de la populaţie Şi asta are o importantă enormă pentru noi, viitorii pensionari, din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru că pensia noastră va depinde de numărul tinerilor care vor fi în ţara în acel moment. Cu cât aceştia vor fi mai puţini, cu atât pensia noastră va fi mai mică. Pentru că pensia noastră nu o va plăti efectiv Statul, ci o vor plăti cei care vor munci atunci când ne vom pensiona noi! Paradoxul situaţiei este următorul: presupunând că astăzi, contribuţiile sociale cresc pentru toate lumea, ele nu vor avea niciun impact asupra pensiilor noastre viitoare. Şi asta pentru că ele vor mari fondurile necesare pentru plată pensiilor de astăzi, în vreme ce pensiile noastre viitoare vor depinde de contribuţiile plătite din acel moment. Care la rândul lor vor depinde de numărul de tineri care vor lucra atunci, de profesiile lor şamd”, explică Radu Crăciun, într-o discuție cu HotNews.ro.

Ce arată datele INS:

• ​Între anii 2002 şi 2015 populaţia rezidentă de 65 de ani şi peste a crescut de la 3,05 milioane persoane la 3,4 mlioane, iar ponderea a crescut de la 14,1% la 17,2%. În viitor, procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite la nivel teritorial. Pentru populaţia rezidentă în vârstă de 65 de ani şi peste este anticipată o creştere numerică continuă.  Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă va creşte de la 17,2% la 29,7%, iar ponderea tinerilor se va reduce de la 15,5% la 12,9%.

• Dacă în anul 2015, indicele de îmbătrânire la nivelul ţării a fost de 111 vârstnici la 100 tineri, în perspectiva anului 2060 indicele de îmbătrânire va fi de 231 vârstnici la 100 tineri.  În profil teritorial judeţul Gorj şi municipiul Bucureşti vor fi, în 2060, zonele cele mai “îmbătrânite” cu ponderi de peste 38,0% din populaţia totală proiectată. 
  
• Populaţia de 65 de ani şi peste reprezintă o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice în raport cu celelalte segmente sociale. Asigurarea necesităţilor populaţiei vârstnice cu resurse pentru un trai decent presupune o gamă largă de preocupări, atât în plan economic, cât şi pe plan social şi psihosocial.
  
• Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate, în educaţie, în protecţia socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei.
•  Accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a populaţiei   determină schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin apariţia unei noi grupe, ”vârsta a patra” şi anume ”cei mai vârstnici vârstnici”, persoane de peste 80 de ani.
  

Efectele acestor schimbări vor fi cu siguranță speculate politic. Deja la ultimele alegeri generale, cei care au făcut jocurile au fost cei de peste 55 de ani, nu e greu de intuit că dacă vii în fața acestora cu promisiuni electorale bine ”confecționate”, suucesul e de partea ta.

Pentru oamenii de afaceri, comunicatul INS e un îndemn mai mult decât clar în a se orienta către noul trend: servicii destinate celor de vârsta 65+, unde suntem mult deficitari față de țările din jur.

Pentru politicieni, e un semnal tras cu privire la actualul nivel al fiscalității, greu de susținut la actualele niveluri și în anii următori.

Pe scurt, comunicatul de miercuri al Statisticii trebuie citit cu cea mai mare seriozitate. Și , mai ales, trebuie reacționat pe măsura gravității lui!