Avem 60.000 de joburi vacante. Vezi estimările pe următorii 10 ani privind sectoarele care vor genera joburi și cele care se vor contracta

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 30 martie 2018, 10:08 Economie | Finanţe & Bănci


Cea mai mare parte a cresterii ocuparii va fi in distributie si transporturi
Foto: sxc.hu
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante din 2017 a fost de 60.000 (mai mult cu circa 200 de locuri de muncă vacante faţă de anul anterior), au transmis vineri reprezentanții Institutului Național de Statistică. Un job vacant apare în piață în următoarele situații: dacă ai fost concediat iar șeful tău îți caută un înlocuitor, dacă te pensionezi și lași astfel un loc liber de muncă în companie sau când o firmă se dezvoltă și are nevoie de noi salariați. Crearea de locuri de muncă poate fi privită ca numărul total de locuri de muncă generate de firme (sau administrația publică) plus cele adăugate de noile firme intrate in piață.

Simetric, distrugerea locurilor de muncă reprezintă numărul total de joburi la care renunță companiile existente sau cele pierdute ca urmare a ieșirii firmelor din piață. Cele două procese -generarea de locuri de muncă și distrugerea lor- coexistă în economie și este natural ca într-un un sector să se creeze locuri de muncă, în timp ce în alt sector economic acestea să fie în parte eliminate.

O rată ridicată a locurilor de muncă vacante poate avea în spate o piață a muncii în efervescență, deși la fel de bine ar putea să nu semnale neapărat una care generează cu adevărat joburi, ci una cu o forță de muncă îmbătrânită, aflată în prag de pensionare și care trebuie prin urmare înlocuită. La fel, o piață a muncii care are o dinamică lentă, de cele mai mlte ori  arată o piață a forței de muncă care ori a început ori va începe în curând un proces de distrugere de locuri de muncă.

Mai întâi să luăm cifrele comunicate vineri de INS:

  • În anul 2017, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (3,26%), sănătate şi asistenţă socială (2,79%), alte activităţi de servicii (2,48%), respectiv activităţi de spectacole, culturale şi recreative (2,38%).
  • În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15,8 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,33%.
  • La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual  al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţile din industria extractivă (0,16%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).
  • Sectorul bugetar  a însumat peste o treime din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate şi asistenţă socială (9,2 mii locuri vacante), urmată de administraţia publică (8,7 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (2,5 mii locuri vacante).
  • Faţă de anul anterior, cele mai semnificative diminuări atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante au cunoscut activităţile de administraţie publică (-0,47 puncte procentuale, respectiv -1,0 mii locuri vacante), hoteluri şi restaurante (-0,22 puncte procentuale, respectiv -0,3 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii  (-0,22 puncte procentuale, respectiv -0,2 mii locuri vacante).
  •  Faţă de perioda analizată, cele mai relevante creşteri ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au evidenţiat în activităţile de intermedieri financiare şi asigurări   (+0,23 puncte procentuale), respectiv de transport şi depozitare (+0,19 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante creşteri mai semnificative au fost în sănătate şi asistenţă socială (+0,7 mii locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (+0,6 mii locuri vacante).
  • În anul 2017, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei cât şi al numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (1,69% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 17,5 mii locuri vacante).
  • La polul opus, cu cea mai redusă disponibilitate a cererii de forţă de muncă salariată, s-au regăsit ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit - grupa majoră 6 (0,64% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 0,1 mii locuri vacante), respectiv de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori - grupa majoră 1 (0,77% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 2,6 mii locuri vacante).
  • În profil teritorial, în anul 2017, cele mai ridicate valori ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile Vest (1,75%), respectiv Bucureşti-Ilfov  (1,52%). În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, angajatorii au prezentat cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă salariată în regiunea Bucureşti-Ilfov (16,3 mii locuri vacante), care a reprezentat  peste 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga ţară. Regiunile Nord-Vest (9,3 mii locuri vacante), respectiv Vest (8,6 mii locuri vacante) au însumat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Potrivit datelor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, pentru România anului 2025 se estimează
o creștere ușoară a ocupării forței de muncă, dar această ocupare va rămâne sub nivelul din perioada anterioară crizei din 2008. Cea mai mare parte a creșterii ocupării forței de muncă va fi în sectorul distribuției și al transporturilor, arată estimările europene.

Potrivit previziunilor Cedefop creșterea economică va avea un efect limitat asupra creșterii numărului de locuri de muncă, iar cererea de înlocuire ridicată favorizează joburile din agricultură, silvicultură și pescuit. Se estimează că populația de vârstă activă a României va scădea cu aproape 3% până în 2025, cea mai semnificativă scădere fiind cea din grupele de vârstă de sub 44 de ani.
Deși mai în vârstă, forța de muncă a României devine tot mai calificată , lucru explicat prin faptul că persoanele mai în vârstă ( care sunt mai puțin calificate) ies de pe piața muncii, iar tinerii care intră vor avea calificări tot mai înalte. Până în 2025, ponderea forței de muncă înalt calificată ar urma să crească la 39,4% față de 26,6% în 2013, iar persoanele cu studii medii ar urma să reprezinte 37,8% din forța de muncă în comparație cu 51,5% în 2013. Cei slab calificați sau deloc calificați ar urma să stagneze la circa 22%, potrivit CEDEFOP.

  •     Ce sectoare ale pieței muncii se vor contracta și care vor crea joburi

Agricultura va continua să rămână cel mai mare angajator, deși se știe că într-o economie modernă asta nu e neapărat un lucru bun (pe fondul productivității scăzute și faptului că în agricultură veniturile generate sunt mici și incerte). Acest sector ar putea ”ține ocupați” până în 2030 aproximativ 2,2 milioane de români, se arată într-o prognoză transmisă autorităților europene, consultată de HotNews.ro.

Alt sector care s-ar putea contracta este cel al construcțiilor, unde prognozele indică o pierdere netă de circa 200.000 de joburi (distribuite în mod egal în actualul deceniu și în cel următor). De asemenea, creșterea economică din anii următori pare să fie mai lentă decât cea de dinaintea crizei, perioadă care a generat un boom în domeniul construcțiilor și imobiliarelor.
Pierderi de joburi vor fi și în sectorul mineritului, dar nu neapărat din cauza epuizării rezervelor naturale, cât mai ales prin creșterea automatizării proceselor și a trecerii spre energia verde.

Ingineria va fi unul dintre sectoarele care vor genera joburi , estimîrile indicând 26.000 de joburi nete în plus pânî în 2030.

Zona de comerț cu amănuntul (alimente, băuturi și tutun) vor fi angajatori neți în vitor, în vreme ce producția de energie va pierde circa 43.000 din joburi în următorii 10 ani ( tot pe fondul automatizării și modernizării proceselor de producție)

Un sector care va deveni un mare angajator net în deceniul următor va fi va fi distribuția care include toate tipurile de activități legate de depozitare, logistică ș.a. Acestea vor adăuga pe piața muncii circa  237.000 de locuri de muncă. La fel și sectorul de servicii prestate întreprinderilor ar putea adăuga 270.000 de noi locuri de muncă. Aceste ultime două sectoare vor reprezenta practic 56,4% din totalul locurilor de muncă pe care economia românească le va adăuga pe tot parcursul acestui deceniu și în cel următor.

Alte sectoare care vor avea câștiguri nete de locuri de muncă sunt transporturile și telecomunicațiile, acestea urmând să adauge 129.000 de joburi. Sunt așteptate noi joburi și din partea sectorului hotelier (și restaurante) - circa 67.000 până în 2030.

Băncile și asigurătorii vor pierde în jur de 2.000 de locuri de muncă, în vreme ce educația ar putea deveni un angajator net pozitiv (4000 de joburi) . Cu mențiunea că în educație, până în 2020 se va înregistra o contracție a personalului, aceasta fiind compensată în decursul următorului deceniu.

De asemenea, sănătatea și asistența socială vor adăuga aproximativ 13.000 de locuri de muncă, deși acest lucru va însemna că vor trebui luate măsuri pentru a stopa fluxul tot mai mare de personal din străinătate. Altfel, ar urma ca România să importe literalmente personalul medical. Administrația publică și apărarea care, în vârful crizei, au suportat principalele măsuri de austeritate și au asistat la cele mai profunde reduceri ale personalului vor genera și ele circa 4000 de joburi.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3187 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    doua parti intra in analiza fortei de munca (Vineri, 30 martie 2018, 11:58)

    ..13 [utilizator]

    cererea pare sa fie mare, dar cu oferta cum stam???

    ne uitam la tineretul care vine si constatam ca 67% nu pot sa treaca de testele de matematica si atunci, in pana mea, cine drac vrei matale sa se faca inginer sau softist sau io stiu ce alta meserie tehnica...

    cat despre agricultura - sa ne linistim - avem o dotare tehnica atat de invechita incat de aceea avem nevoie de forta de munca - plus ca joburile astea mai multe si mai bine platite sunt la oras asa ca de ce sa ne intoarcem la tara???

    cat despre banci - cred ca in mare masura multi sunt ajunsi acolo accidental si cum au venit pot sa si plece - sa vina altii -

    ma gandesc ca unul intrat in sectorul bancar nu mai iese din el asa de usor ca deh...care o fi fluctatia personalului care lucreaza in banca vs, a celui care lucreaza in comert/industrie/distributie???
  • +4 (4 voturi)    
    60.000 joburi vacante...50.000 cu salariul minim (Vineri, 30 martie 2018, 12:34)

    Gryphus [utilizator]

    suna interesant: 60.000 de joburi vacante !!!

    te si gandesti ca te duci la ANOFM si iti dau aia un job cu salariu minim 2.500 RON NET dar de fapt 50.000 de slujbe sunt cu salariul minim care e 1.200 RON NET
  • 0 (2 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Vineri, 30 martie 2018, 12:52)

    [anonim]



Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by