Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că a răspuns scrisorii primite anterior de la preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, menţionând că nu doreşte să dea amănunte din acest răspuns întrucât Dragnea anunţase că va da publicităţii scrisoarea respectivă, scrie Mediafax. „Noi - Consiliul da Administraţie - BNR - acţionăm în baza unui mandat. Şi oamenii politici au un mandat, cel popular, au dreptatea lor. Am purtat şi un dialog verbal, cu partidele de Opoziţie, iar preşedintele Camerei Deputaţilor a preferat calea scrisă. I-am răspuns, tot pe cale scrisă. El a spus că va da publicităţii acest răspuns, deci n-o să vă dau amănunte din scrisoare. Nu împingeţi prea mult lucrurile, că suntem în Săptămâna Mare”, a spus Mugur Isărescu.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Printre factorii de risc la adresa inflaţiei, banca centrală a identificat „politicile fiscale, piaţa muncii şi eviluţia preţurilor administrate”.

„Aceasta este invitaţia noastră, pe care o găsiţi în fiecare comunicat al BNR - un mix de politici economice. Nu orice măsură de politică monetară poate contrabalansa lucrurile, dacă au loc relaxări fiscale. Mixul acesta de politici nu este uşor de găsit”, a mai spus Mugur Isărescu.

Ce a mai spus miercuri Guvernatorul BNR:

•  Deciziile noastre sunt bazate pe date, cifre, fapte în domeniul economic şi în domeniul financiar. În definitiv care este esenţa deciziei de astăzi? Noi spunem că un tratament bun înseamnă nu numai medicamentul, dar şi dozajul şi cadenţa în care se aplică acest tratament.

• Am hotărât, având în vedere că nu toate măsurile luate în lunile anterioare se văd în piaţă. Avem certitudini, modificări în plan european, decizia Băncii Centrale Europene de a amâna programul de relaxare monetară. Trebuie să aşteptăm să vedem cum reacţionează pieţele, ce se întâmplă în Europa, care va fi evoluţia inflaţiei.

• Previziunea noastră este că se va plafona în jurul valorii de 5% şi apoi va coborî. Vedem dacă se confirmă această previziune şi luăm măsuri ulterioare.

• Apelul nostru se referă la faptul că nu orice măsură de politică monetară poate să contrabalanseze în bine măsuri de politică fiscală. Dacă au relaxări fiscale, întărirea politicii monetare nu asigură un optim, dar suntem nevoiţi, pentru că avem un mandat să ţinem inflaţia sub control.
•  Există un diferenţial de dobândă destul de consistent în favoarea leului. Vom vedea ce spun pieţele, trebuie să discutăm cu ele, prin mecanismele noastre. ”Pieţele au o percepţie, au sentimente, sunt o multitudine de factori, nu doar rata dobânzii. Pieţele interne şi externe percep decizia noastră de astăzi de menţine a dobânzii”.
  
• Cred că în prezent diferenţialul de dobândă este în favoarea leului. 
  
• Ne putem aştepta la o creştere a ratelor ROBOR în viitorul apropiat. Pieţele sunt foarte sensibile. Dobânzile pe piaţa monetară la scadenţe mai mici sunt substanţial sub rata de politică monetară. În prezent există un exces de lichiditate.
• Mesajul nostru este următorul: Acest exces de lichiditate este în mare parte tranzitoriu. Trebuie ca băncile să aibă o viziune. Pe orice date te-ai uita, ratele de dobândă la depozite sunt cu mult sub dobânda noastră cea mai mică.
• Pieţele sunt mecanisme complicate, le mai punem şi sub semnul întrebării. O întârziere ca pieţele să absoarbă majorarea dobânzii nu este ceva anormal. Probabil că întârzierea a fost generată şi de apariţia acestui exces de lichiditate din piaţă.
  

Despre decizia de politică monetară de miercuri:

• Rata anuală a inflației a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32 la sută, de la 3,32 la sută în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72 la sută, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze țin de efectele de bază asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.

• Rata anuală a inflației CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8 la sută în ianuarie şi 2,9 la sută în februarie 2018, de la 2,4 la sută în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor.

• Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,7 la sută în ianuarie şi 2,1 la sută în februarie 2018, de la 1,3 la sută în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6 la sută în februarie, de la 1,1 la sută în luna decembrie 2017.

• Creșterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuși robustă, la 6,9 la sută, după nivelul de 8,8 la sută atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deși cu o contribuție diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creștere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net și-a mărit în schimb contribuția negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete).

• Pe ansamblul anului 2017, creșterea economică a accelerat la 7 la sută, în condițiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar și a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.

• Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menținerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producției industriale, precum și a celei aferente activității de comerț și servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.

• Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 62,9 la sută la sfârşitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6 la sută în mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat (5,6 la sută) s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă.

• Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii și a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului țintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.

• Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate și a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condițiile de pe piața muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei și a inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

• Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,25 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

• Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și evoluţia reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

• Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 16 aprilie 2018, la ora 15:00.