Document. Scrisoarea Guvernatorului. Care sunt posibilele soluții la plafonarea dobânzilor și cum arată ea la nivelul UE

Miercuri, 18 aprilie 2018, 9:46 Economie | Finanţe & Bănci

”Stabilirea unui regim de limitare a DAE la creditele destinate consumatorilor, în mod arbitrar, nediferenţiat pe categorii de produse şi fără o fundamentare a plafoanelor respective în funcţie de caracteristicile produsclor de creditare este de natură a produce dezechilibre în piaţa creditului şi a afecta stabilitatea financiară” se arată într-o scrisoare transmisă de Guvernatorul BNR Mugur Isărescu șefului Comisiei  pentru politică economică din Camera Deputaților, Gheorghe Șimon. Potrivit surselor apropiate Comisiei, alături de scrisoare, Isărescu a transmis încă două documente, unul privind metodologia de stabilire a unor limite maxime ale DAE, iar altul vizând practica plafonării ratei dobânzii în UE. Vezi în text scrisoarea lui Isărescu și documentele transmise de BNR







În aceste condiţii, Banca Naţională a Rrnâniei nu poate susţine propunerea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 privina dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații băneşti precum și pentru reglementarea unor măsuri financiat-fiscale în domeniul bancar, în forma adoptată la nivelul Senatului, se arată în textul scrisorii.

Citește alaturat integral scrisoarea semnată de Isărescu.
 
”Considerând faptul că în anumite situaţii bine definite pot apărea distorsiuni ale funcţionării mecanismelor de piaţă, fiind necesară instituirea unor măsuri excepţionale, BNR își manifestă disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare și cu autoriățile relevante pentru reglementarea judicioasă  a problematicii în discuţie, prin introducerea unor praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare.  În acest sens, vă supunem atenţiei o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar romănesc În completarea demersului iniţiat de banca centrală prin elaborarea metodologiei menţionate, aplicabilă instituţiilor de credit, prezentăm anexat un studiu care cuprinde experienţa altor state membre ale Uniunii Europene în domeniul plafonării ratei dobânzii ” se mai arată în scrisoare.

•  Ce propun specialiștii BNR în legătură cu plafonarea dobânzilor

Metodologia propusă este derivată din metodologii aplicate de alte state europene(de exemplu Franța, respectiv Italia), adaptată la specificul sectorului bancar românesc (caracterizat de un cadru macroeconomic semnificativ mai volatil). Metodologia este fundamentată pe o serie de principii. În primul rând, stabilirea unui nivel maxim al ratelor de dobândă se va face o singură dată, la momentul acordării creditului (consecință directă a faptului că în cazul creditelor cu dobândă fixă, ratele de dobândă nu suferă modificări, în timp ce orice modificare a ratelor de dobândă în cazul creditelor cu dobândă variabilă este o consecință directă a variației exclusive a indicilor de referință, reflecție a condițiilor monetare din piață).

În al doilea rând, ținta este plafonarea DAE, indicator care permite compararea la momentul acordării unui credit a costurilor totale inițiale suportate de consumator.

În al treilea rând, plafoanele trebuie implementate diferențiat pe monede (lei, valută) și tipuri de credite:
i) credite pentru locuințe;
 ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont);
 iii) credite de consum de tip card de credit;
 iv) credite de consum garantate.

În al patrulea rând, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAE publicate de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior, diferențiați în funcţie de moneda de denominare a creditului şi tipul creditului.

Plafoanele determinate presupun aplicarea unor coeficienți asupra nivelului dobânzii anuale efective medii publicate de BNR pentru creditele de consum și creditele pentru locuinţe. Coeficienții aplicați au fost selectați prin observarea valorii maxime a raportului dintre percentila 95 a distribuţiei ratei DAE pentru creditele nou acordate trimestrial şi rata medie a DAE publicată de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior observației.

Conform analizei de impact derulate de Banca Națională a României, efectul potențial al aplicării pragurilor propuse prin această metodologie BNR în cazul creditelor acordate în perioada 2016-2017 asupra solvabilității este unul marginal, pierderea înregistrată de bănci echivalând cu 0,02% din fondurile proprii în anul 2016 și 0,03% din fondurile proprii în anul 2017.

Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state1 ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:

• i) 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),

•  ii) 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),

•  iii) o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),

• iv) 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).

Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.

Diferenţierea plafoanelor impuse asupra ratelor DAE trebuie realizată în funcţie de caracteristicile şi riscurile specifice produselor de creditare, ce nu se limitează doar la separarea între credite ipotecare şi credite de consum.

Tipologia creditelor de consum încorporează o plajă extrem de variată în funcţie probabilitatea de nerambursare specifică produsului sau de pierderea care ar fi consemnată de instituția de credit în eventualitatea nerambursării, pierdere ce depinde de modul de garantare a creditelor. Diversele scheme de rambursare induc și riscuri diferenţiate din perspectiva lichidităţii.

Ca urmare, în România se impune o separare a plafoanelor alocate creditelor în cel puţin patru categorii:  i) credite pentru locuințe; ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont); iii) credite de consum de tip card de credit (pentru care nu se impune amortizarea principalului într-un interval de timp stabilit contractual sau pentru care amortizarea principalului este prevăzută după un interval de timp, supunând instituția de credit la un risc de credit considerabil mai ridicat decât cel specific creditului de consum negarantat); iv) credite de consum garantate. Această tipologie se replică separat pentru denominarea în lei şi valută.

Vezi alaturat  Practica plafonarii ratei dobanzii în UE si metodologia de plafonare