Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
În aceste condiţii, Banca Naţională a Rrnâniei nu poate susţine propunerea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 privina dobânda legală remuneratorie penalizatoare pentru obligații băneşti precum și pentru reglementarea unor măsuri financiat-fiscale în domeniul bancar, în forma adoptată la nivelul Senatului, se arată în textul scrisorii.
Citește alaturat integral scrisoarea semnată de Isărescu.
”Considerând faptul că în anumite situaţii bine definite pot apărea distorsiuni ale funcţionării mecanismelor de piaţă, fiind necesară instituirea unor măsuri excepţionale, BNR își manifestă disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare și cu autoriățile relevante pentru reglementarea judicioasă a problematicii în discuţie, prin introducerea unor praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare. În acest sens, vă supunem atenţiei o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar romănesc În completarea demersului iniţiat de banca centrală prin elaborarea metodologiei menţionate, aplicabilă instituţiilor de credit, prezentăm anexat un studiu care cuprinde experienţa altor state membre ale Uniunii Europene în domeniul plafonării ratei dobânzii ” se mai arată în scrisoare.
- Ce propun specialiștii BNR în legătură cu plafonarea dobânzilor
În al doilea rând, ținta este plafonarea DAE, indicator care permite compararea la momentul acordării unui credit a costurilor totale inițiale suportate de consumator.
În al treilea rând, plafoanele trebuie implementate diferențiat pe monede (lei, valută) și tipuri de credite:
i) credite pentru locuințe;
ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont);
iii) credite de consum de tip card de credit;
iv) credite de consum garantate.
În al patrulea rând, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAE publicate de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior, diferențiați în funcţie de moneda de denominare a creditului şi tipul creditului.
Plafoanele determinate presupun aplicarea unor coeficienți asupra nivelului dobânzii anuale efective medii publicate de BNR pentru creditele de consum și creditele pentru locuinţe. Coeficienții aplicați au fost selectați prin observarea valorii maxime a raportului dintre percentila 95 a distribuţiei ratei DAE pentru creditele nou acordate trimestrial şi rata medie a DAE publicată de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior observației.
Conform analizei de impact derulate de Banca Națională a României, efectul potențial al aplicării pragurilor propuse prin această metodologie BNR în cazul creditelor acordate în perioada 2016-2017 asupra solvabilității este unul marginal, pierderea înregistrată de bănci echivalând cu 0,02% din fondurile proprii în anul 2016 și 0,03% din fondurile proprii în anul 2017.
Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state1 ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:
- i) 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),
- ii) 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),
- iii) o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),
- iv) 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).
Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.
Diferenţierea plafoanelor impuse asupra ratelor DAE trebuie realizată în funcţie de caracteristicile şi riscurile specifice produselor de creditare, ce nu se limitează doar la separarea între credite ipotecare şi credite de consum.
Tipologia creditelor de consum încorporează o plajă extrem de variată în funcţie probabilitatea de nerambursare specifică produsului sau de pierderea care ar fi consemnată de instituția de credit în eventualitatea nerambursării, pierdere ce depinde de modul de garantare a creditelor. Diversele scheme de rambursare induc și riscuri diferenţiate din perspectiva lichidităţii.
Ca urmare, în România se impune o separare a plafoanelor alocate creditelor în cel puţin patru categorii: i) credite pentru locuințe; ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont); iii) credite de consum de tip card de credit (pentru care nu se impune amortizarea principalului într-un interval de timp stabilit contractual sau pentru care amortizarea principalului este prevăzută după un interval de timp, supunând instituția de credit la un risc de credit considerabil mai ridicat decât cel specific creditului de consum negarantat); iv) credite de consum garantate. Această tipologie se replică separat pentru denominarea în lei şi valută.
Vezi alaturat Practica plafonarii ratei dobanzii în UE si metodologia de plafonare
Daca nimeni din stat nu face ce ar trebui sa faca, atunci toate puterea e in mainile dictatorului du jour.
La polul opus sunt creditele imobiliare cu garantie: imi repar casa, fac un credit, si il garantez cu casa sau cu alte depozite colaterale avute la banca; in acest caz riscul bancii este mic, ptr ca ma poate executa in caz ca nu rambursez, deci si dobanda e logic sa fie mai mica.
Prin urmare eu zic ca trebuie puse plafoane maximale ptr fiecare tip de credit in parte (ex sa ramana 18% la descoperit de cont, 18% la dobanda de pe cardul de credit, 10% la creditele fara garantie, 7% la cele cu garantie etc).
Sincer, nu prea cred ca a facut-o.
Daca aceleasi tari au masuri ce nu convin vechililor bancari, atunci e caaahhhh! La noi nu putem aplica asa ceva, ca vor muri bancile de foame.
Nu stiu cum mai suporta poporul astfel de securist in fruntea bancii nationale. Pur si simplu nu apara nici un interes al romanilor, si mai mult ii si impiedica sa ajunga pe un parcurs european.
Si ia sa faca sa fie numai si numai Banca Nationala, care sa fie sub controlul P$D. Si sa stabileasca ei si cat sa fie ratele dobanzilor si cat sa fie cursul valutar. Sa fie exact ca pe vremea lui Ceausescu! Doar multi il regret pe Ceausescu, ca tare bine le era pe vremea lui. Parca sunt dispusi sa uite cum, ca sa faca o ciorba sau o oala cu sarmale trebuiau sa astepte la 1 noaptea ca sa aiba destula presiunela gaze - cei care aveau cat-de-cat, ca altii nu aveau deloc, deloc. Si uita si cum in casa aveau 15 grade iarna. si ce bine era pe vremea iepocii de aur cand stateau la coada la alimentara in ideea ca se va aduce ceva, dar nu se stia ce, dar indiferent ce se aducea, tot era de luat...
a. Limitarea este relationata de DAE acordat de sectorul bancar la momentul semnarii contractului si nu de rata dobanzii de politica monetara - mai aproape de piata.
Propunerea BNR mai spune ca-
Plafonul maxim al ratei DAE, valabil în trimestrul curent ar urma să se determine având ca
referinţă rata medie DAE publicată de BNR la sfârşitul trimestrului anterior - ceea ce nu exista in propunerea legislativa curenta.
b. Mi se pare logic sa fie conditii diferite pentru diferite credite si moneda - in total numai 8 - aceste limitari specifice sunt operate si in legislatia altor tari europene ..
Analiza de impact asupra instituțiile de credit arata destul de multe si zice BNR:
Cuantificarea efectelor asupra solvabilității sectorului bancar are în vedere analiza individuală a creditelor nou acordate în perioada 2016-2017, care prezintă un nivel al ratei DAE superior
pragului conform metodologiei propuse... relevanța pentru politica de creditare actuală a băncilor și existența informațiilor individuale asupra DAE la nivelul creditelor.
În cazul în care s-ar fi aplicat aceste plafoane începând cu anul 2016, iar băncile ar fi acordat
aceleași credite, diferențialul între plafonul DAE și rata DAE specifică fiecărui credit se
consideră a fi o pierdere potențială pentru bancă. ..
Efectul potențial al aplicării pragurilor propuse prin metodologia BNR în cazul creditelor
acordate în 2016-2017 asupra solvabilității este marginal, pierderea înregistrată de bănci
echivalând cu 0,02% din fondurile proprii în anul 2016 și 0,03% din fondurile proprii în anul
2017.
Cat despre adresantul scrisorii semnate de Guvernator - dl. Simon Gheorghe - am serioase dubii ca va trata cu seriozitate scrisoarea.
dar poate ... totusi...
Acum BNR-ul vine si spune ca si in Germania e limitata dobanda. Si in Franta. Si in destul de multe alte tari. Cam toate tarile dezvoltate din UE.
Poate din cauza asta in vest dobanzile sunt mai mici de 2% la creditele ipotecare iar la noi sar de 6.