Întâlnirea a avut loc la sediul Guvernului, fiind prezenți premierul Dăncilă, vice-premierul Viorel Ștefan, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, consilierii prezidențiali Cosmin Marinescu și Leonard Orban, academicianul Gheorghe Zaman, senatorul Florin Cîțu, prof. Daniel Dăianu membru CA al BNR dar prezent acolo ca expert independent), Aura Socol (membru Comisiei Naționale , expert independent, prof.univ.dr. ASE Bucuresti) Horia Braun Erdei, (economist-șef al BCR, dar prezent la întâlnire ca reprezentant al sectorului privat), Valentin Lazea (economist șef BNR) și Ion Ghizdeanu (președintele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză).

HotNews.roFoto: Hotnews

Discuțiile au demarat cu un discurs al d-nei Viorica Dăncilă, care a subliniat importanța activității Comisiei Naționale având în vedere că aderarea la zona euro reprezintă un obiectiv fundamental în ceea ce priveşte dezvoltarea sustenabilă a României.

Ce a spus premierul Dăncilă:

• Realizarea în acest an a Planului Național de aderare la zona euro este decisivă, din trei motive. Primul, de natură istorică: marile obiective naționale nu au putut fi niciodată realizate decât de o națiune unită şi convergentă către acel obiectiv. Ne aflăm în anul centenarului şi acesta este poate unul din principalele învățăminte ale istoriei. Și istoria recentă, şi domnul Guvernator în calitatea de Prim‐Ministru pe care o avea în anul 2000 ştie poate mai bine, arată că un obiectiv de țară nu poate fi atins fără consens.

• Al doilea considerent pentru care am decis să demarăm acest proces de pregătire serioasă pentru adoptarea euro, este şi unul de oportunitate: în decembrie UE a anunțat că va sprijini țările membre pentru convergență şi pentru pregătirea de a intra în zona euro. Nu este vorba de sprijin, ci de faptul că Uniunea Europeană este în acest moment mult mai aplecată pentru ca noi state să intre în zona euro. Mai mult, după cum cunoaşteți România va deține la începutul anului viitor preşedenția Uniunii Europene. De aceea, ne propunem ca până în luna decembrie să avem un calendar precis şi un Plan național de adoptare a monedei euro.

•  Al treilea considerent, dar nu ultimul ca importanță este legat de complexitatea şi dificultatea procesului de adoptare a monedei euro. Proiectul de aderare la Zona Euro excede ciclurile electorale,iar la 11 ani de la intrarea in UE,intrarea in zona euro trebuie sa fie unul dintre proiectele de țară prioritare ale României.

• Țările din Uniunea Europeană care nu fac parte din Zona Euro ‐ cum este și cazul României ‐ sunt membri cu derogare temporară, iar mai devreme sau mai târziu avem obligația să trecem la euro. A nu face parte din nucleul dur european pentru o lungă perioadă de timp ar însemna să avem aceleași obligații cu țările din Zona Euro, dar să beneficiem de mai puține drepturi. Aderarea la Zona Euro nu trebuie făcută oricând și oricum ‐ Planul de aderare care va rezulta în urma lucrărilor Comisiei Naționale trebuie să reflecte cea mai bună cale de urmat pentru România.

• Decizia este una politică în ultimă instanță, însă dimensiunea economică are o importanță majoră, dacă se doreşte ca România să aibă beneficii nete.

Consilierul Prezidențial, Cosmin Marinescu

• Administrația Prezidențială susține demersul pe care și actualul Guvern îl întreprinde. Salutăm înființarea Comisiei pentru pregătirea adoptării euro, în acest cadru instituțional lărgit, menit să favorizeze asigurarea consensului național pentru pregătirea aderării României la zona euro. Președintele României, domnul Klaus Iohannis, apreciază că un asemenea demers consensual privind aprofundarea integrării europene este benefic României și îl va susține în mod consecvent.

• De altfel, prin reprezentanții partidelor politice în Comisia Prezidențială pentru Proiectul de țară, se cunoaște faptul că aderarea României la zona euro este una din prioritățile importante aflate pe agenda prezidențială. Cadrul de decizie decurge din ideea că, mai devreme sau mai târziu, adoptarea euro este un obiectiv asumat de către țările membre ale UE, în contextul îndeplinirii criteriilor de convergență nominală.

• Așa cum arată și unele studii de specialitate, problema este formulată adecvat nu prin DACĂ vom adopta moneda euro, ci prin CÂND vom adera la zona monedei unice europene. în acest sens, dacă ne raportăm la momentul „ianuarie 2024”, așa cum deja s‐a menționat, Comisia Națională trebuie să formalizeze această țintă asumată, astfel încât foaia de parcurs să fie structurată judicios în termeni de etape și obiectiveintermediare.

• Apreciem că rolul Comisiei Naționale trebuie asumat atât în planul ex‐ante, prospectiv, cât și ex‐post, ceea ce necesită monitorizarea și evaluarea îndeplinirii „foii de parcurs”. Dincolo de studiile de specialitate, care au fost deja elaborate de cercetători independenți și la nivel de instituții, este important ca această Comisie să își concentreze activitatea asupra pregătirii propriu‐zise pentru trecerea la euro. Pregătirea României pentru euro înseamnă o foaie de parcurs realistă, credibilă, cu responsabilități politice și instituționale bine delimitate și asumate de toți actorii.

• Este important să recunoaștem, totodată, faptul că pregătirea aderării României la zona euro nu necesită doar ajustări instituționale și schimbări legislative, ci impune o anumită conduită în planul politicilor economice.

• Trebuie să avem în vedere faptul că, pe fondul unor politici economice prociclice, ne putem îndepărta de criteriile convergenței nominale, așa cum s‐a întâmplat recent, când inflația a pășit în afara coridorului țintă. Tocmai de aceea, în aprecierea noastră, consensul politic este unul esențial, însă nu doar în jurul obiectivului final, ci și în privința mijloacelor și obiectivelor intermediare, ceea ce atrage asumarea unei conduite responsabile și prudente în planul politicilor fiscal‐bugetare.

• Așadar, din perspectiva Administrației Prezidențiale, înființarea Comisiei Naționale este binevenită și prin faptul că oferă cadrul instituțional prin care Guvernul să concilieze setul de politici economice (fiscale și bugetare) cu obiectivul național de pregătire a adoptării euro, astfel încât îndeplinirea criteriilor de convergență nominală și progresele în planul convergenței reale să fie unele durabile, ireversibile, care să reflecte sustenabilitatea cadrului macroeconomic.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu:

• Salut înființarea Comisiei Naționale şi ne exprimăm sprijinul intrinsec, amintindu-vă  că şi în cadrul Băncii Naționale a României există un comitet tehnic care funcționează din 2010 şi care a trecut în revistă cele mai importante domenii în ceea ce priveşte adoptarea euro.

• Acest proces este în esență unul politic şi nu poate fi realizat decât consensual. În afara consensului politic trebuie să asigurăm întelegerea pe scară largă a acestui proces. Conținutul planului este foarte important, mai ales că, aşa cum s‐a mai precizat va excede ciclurile electorale şi atunci trebuie să se asigure continuitatea acestui plan. Trebuie să fie stabilite culoarele şi limitele acestui proces care necesită un efor considerabil şi susținut. Efortul de a obține consensul necesită răbdare şi abilitate politică.

• România are nevoie de un program ambițios şi realist, deoarece intrarea în zona euro nu este un panaceu. Obiectivul de aderare la zona euro necesită disciplină şi este catalizatorul care permite să rezolvăm problemele de natură structurală astfel încât să fim pregătiți să adoptăm moneda euro. România este obligată săintre în zona euro prin tratatele semnate şi BNR este pe deplin angajată în a sprijini acest efort în care trebuie să fie acordată o atenție deosebită comunicării către publicul larg asupra activității acestei comisii.

Academicianul Gheorghe Zaman:

• Aveți sprijinul total al Academiei Române care va avea o contribuție mai ales în planul teoretico‐metodologic. Institutele din cadrul Academiei Române care deja au preocupări în ceea ce priveşte convergența economică şi monetară se vor angaja în acest efort cu lucrări concrete, pragmatice şi reale, dar abordate din punct de vedere ştiințific.

Senatorul Florin Cîțu:

• Aveți de asemenea sprijinul Partidului Național Liberal pe care îl reprezint în cadrul acestei comisii şi aș supune dezbaterii două aspecte şi anume: caracterul consultativ al Comisiei şi paşii necesari de urmat atunci când măsurile Guvernului îndepărtează România de la obiectivele de aderare la moneda euro.

Prim Ministrul Dăncilă:

• În ceea ce priveşte caracterul consultativ al Comisiei, s‐a dorit eliminarea obligativității, iar Comisia va funcționa pâna în luna decembrie 2018, iar în acest interval de timp va elabora un Plan concret pe baza consensuală. Isărescu a adăugat că în anul 2000, când s‐a luat decizia de a adera la UE, grupul de lucru constituit avea tot caracter consultativ,iar declarația rezultată a fost semnată de către toate partidele politice.

Daniel Dăianu, expert independent, Membru al Academiei Române :

• Precedentul nu este relevant,iar această Comisie nu este formată doar din experți ci are în componența sa reprezentanți din tot spectrul societății româneşti. Ca atare activitatea acestei Comisii se va încheia cu semnarea unui acord.

Aura Socol, Membru Comisiei Naționale ‐ expert independent, prof.univ.dr. ASE Bucuresti

• A prezentat comunicarea „Aderarea României la Zona criteriilor de Euro. Diagnoza convergență” începând prin a preciza ca Tratatul de functionare a UE (TFUE) este cel care prevede obligatia Romaniei ca stat membru de a face toate demersurile pentru a trece la etapa superioara de integrare –intrarea in zona euro. In fapt, TFUE prevede ca toate statele membre (cu exceptia celor cu derogare permanenta, vezi Marea Britanie, de exemplu) sa faca acest pas, mai devreme sau mai tarziu, dupa o perioada mai mult sau mai putin extinsa.in momentul de fata, Romania are statut de stat membru cu derogare temporara. Plecand de la aceasta realitate, Romania nu ar trebui sa se mai intrebe daca ar trebui sa trecem la euro sau nu, nici macar cand nu ar trebui sa ne preocupe atat de multin momentul de fata.
  

• Întrebarea corecta – la care Comisia Nationala de trecere la euro ar trebui sa raspundain final – este cum ar trebui sa facem asta,in ce  conditii, astfel incat Romania sa obtina beneficii nete. Pentru ca, dincolo de obligatia de a ne integra in zona euro, Romania ar trebui să‐și dorească sa intre in zona euro pentru avantajele pe care le va avea odata admisi.

• Romania va avea o serie de avantaje certe odata cu aderarea la euro,insa acestea vor putea fi obtinute in anumite conditii. Aceste conditii sunt:

•  Convergenta nominala sustenabila in ultimii ani, Romania a reusit sa indeplineasca – cu mici exceptii ‐ criteriile oficiale de intrare in zona euro (Tratatul de la Maastricht). Intr‐un contextin care multe dintre statele din interiorul zonei euro nu au reusit sa mai indeplineasca criteriile nominale – cel putin nu pe toate,intr‐un context international dificil din punct de vedere economic, se poate spune c ain Romania procesul de convergenta nominala a fost unul durabil. Adevaratul test al sustenabilitatii convergentei nominale va fi dat insa in momentul in care Romania va intra in Mecanismul Ratelor de Schimb (MRS II, sau în engleză ERM II). ERM II este o perioada de minim 2 ani in care Romania va trebui sa stea inainte de a intra in zona euro, un fel de antecamera a acesteia. In aceasta perioada, Romania va avea un curs de schimb fix (cu o marja de fluctuatie de +/‐15%) al leului fata de euro, curs fixat la o anumita paritate bine gandita si negociata cu institutiile europene (BCE, Comisia Europeana). In esenta,in aceasta perioada, Romania va trebui sa demonstreze ca se poate descurca si fara instrumentul curs de schimb, pe care‐l pierde odata ce va intra in zona euro. Daca in aceasta perioada nu vom reusi sa mentinem in continuare indeplinite criteriile de convergenta nominala (este suficient unul singur sa nu mai fie indeplinit), perioada de sedere in ERM II se extinde automat cu inca 2 ani.
  
• Au existat state care au stat in ERM II 9, respectiv 11 ani. Unele dintre aceste state au avut si consiliu monetar, ceea ce inseamna ca, teoretic, ar fi trebuit sa aiba un avantaj in aceasta perioada,intrucat aveau deja experienta unui regim de curs de schimb fix. De aceea consider ca momentul pe care‐l vom alege pentru intrareain ERM II este cel putin la fel de important ca cel ales pentru intrarea in zona euro.
•  Convergența reală sustenabilă în România, poate spre deosebire de toate celelalte state est europene, există viziuni foarte diferite cu privire la cum ar trebui sa arate drumul optim catre zona euro, mai exact cu privire la necesitatea/nevoia de convergență reală (recuperarea decalajelor de dezvoltare) înainte de intrarea în Zona Euro. Adica, in Romania discutia se poarta in termenii urmatori: atat timp cat indeplinim criteriile de convergenta nominala, de ce nu intram? Ce mai asteptam? Jumatate din raspunsul la aceasta dilema cred ca l‐am dat deja.
  
• Daca economia nu este suficient de pregatita, ramai blocat in ERM II. Jumatatea cealalata de raspuns am s‐o dau invocand evidentele empirice post criza. Aceste evidente au aratat ca diferentele de dezvoltare dintre statele care formeaza o uniune monetare conteaza mai mult decat vrem noi sa acceptam. Criza recenta a aratat la ce riscuri au fost expuse acele state (Spania, Portugalia, etc) care au intrat in zona euro cu diferente de dezvoltare vis a vis de statele nucleu (Germania, Belgia, Olanda), diferente mult mai mici fata de cele pe care le are Romania fata de zona euro. Pecand de la aceste date se poate spune ca România are capacitatea de a recupera decalajele de dezvoltare,inclusiv in ceea ce priveste rata de crestere a PIB ului potential. Conform Prognozei de toamana a Comisiei Europene, România aveain 2016 a treia dinamică a PIB potențial din UE (3.5%) după Malta și Irlanda. Dinamica erain 2016 de aproape 3 ori mai mare decât media UE. Estimarile arata ca, daca Romania ar reusi sa creascain continuare in medie in acelasi ritm si de natura sustenabila, ar reusi in 2022 sa ajunga la un nivel al PIB ului pe locuitor la PPC de 70% din media UE28, iarin 2024 la 75%, ceea ce poate fi considerat un nivel acceptabil al convergente reale in vederea trecerii la euro. Convergența reală înseamnăinsa mai mult decât indicatorul PIB/loc, iar asta este poate una dintre cele mai importante lectii ale crizei. De exemplu, Romania nu va putea vorbi de o integrare avantajoasain zona euro atat timp cat convergența prețurilor nu va fi însoțită si de convergența salariilor.
  
• Acum, Romania ar avea mult mai multe de pierdut decat de castigat daca ar lua decizia sa intrein zona euro. În concluzie, Romania ar putea avea o serie larga de avantaje certe odata cuintrarea in zona euro ‐ stabilitate macroeconomică, reducerea costurilor de finanțare/ costului capitalului, creșterea investițiilor străine directe, cresterea exporturilor,importul de credibilitate a Băncii Centrale Europene, reducerea costurilor de tranzacționare, eliminarea riscului ratei de schimb, pozițieinternațională mai avantajoasă, accesul la o piață financiară mai largă şi mai transparentă, etc. Toate aceste avantaje insa vor putea fi si resimtite de cetateni, daca vor fi fost indeplinite anumite conditii: un proces de convergenta nominala sustenabil, durabil, de natura permanenta si nu temporara, o masa critica de convergenta reala ex ante si o economie cat mai compatibila cu cea a zonei euro. Principalul cost se refera la pierderea independentei politicii monetare nationale – tocmai de aceea e nevoie de o economie pregatita, de instrumente alternative, pentru a nu resimti pierderea acestor instrumente. Nici incertitudinile privind evolutiile din zona euro nu sunt de ignorat, ne intereseaza direct daca si mai ales cum va fi reformat proiectul european. Decizia de trecere la euro va fiin cele din urma una de natura politica. Daca vrem insa avantaje maximizate si costuri minimizate, trebuie sa intelegem ca dimensiunea economica conteaza enormin aceasta ecuatie, care sa nu uitam ca este despre oameni, nu despre cifre.
  

Mugur Isărescua felicitat‐o pe Doamna Socol pentru materialul prezentat şi a menționat că s‐au făcut progrese semnificative în conținutul discuțiilor în ceea ce priveşte aderarea la zona euro în comparație cu cele de acum câțiva ani. Acest salt calitativ este observabil din faptul că dezbaterile nu se limitează strict la cele 6 criterii din Tratatul de la Maastricht.

Există de asemenea o serie de elemente mai complicate care trebuie avute în vedere în procesul de aderare la euro: cursul de schimb; securitatea națională şi militară; îndeplinirea criteriilor de convergență nominală şi reală într‐o manieră sustenabilă.

Florin Cîțua intervenit din nou în discuție şi a reiterat faptul că, din punctul său de vedere, Comisia nu trebuie să aibă doar un rol consultativ.

Vice‐prim Ministrul Viorel Ştefan:

Trebuie să existe o asumare deplină din partea factorilor de decizie şi că planul este o chestiune de onorabilitate care este mai importantă decât o simplă reglementare. Îmi exprim refuzul de a crede că după ce un partid politic îşi asumă o declarație, îşi va schimba ulterior comportamentul şi nu va mai fi de acord cu calendarul. Asumarea cu onorabilitate a acestui demers, exlude faptul că CN nu îşi va atinge scopul pentru care a fost înființată.

Consilierul prezidențial, Leonard Orban:

• Din perspectiva mea, Comisia trebuie să elaboreze pe de o parte declarația politică de asumare fără a recurge la elemente comparative din trecut şi pe de altă parte un Plan de acțiune care să definească concret care sunt paşii deintrare în ERM II şi în final în zona euro. Planul trebuie să conțină elemente precise care vizează măsuri economice,inclusiv structurale dar şi schimbări de ordin legislativ şi instituțional. De asemenea, Planul de acțiune va trebui agreat nu doar în cadrul CN, ci şi negociat cu Banca Centrală Europeană pentru a fi un produs acceptat şi în plan extern nu doar în cel intern. Aderarea este economică, dar politicul este deosebit de important.

• În acest moment la nivelul Uniunii Europene se urmăreşte consolidarea uniunii economice şi monetare,iar ştacheta se va ridica chiar în cursul procesului nostru de aderare.

Daniel Dăianu:

• România are nevoie de un Plan şi o viziune inteligentă, iar propunerea domnului Jean‐Claude Juncker, în ceea ce priveşte o bandă rapidă (fast lane) de circulație către zona euro, trebuie avută în vedere. Drumul către zona euro necesită consolidare bugetară durabilă bidimensională, respectiv: deficit structural sub 1% şi venituri fiscale superioare.

Horia Braun Erdei,reprezentant al sectorului privat, Confederația Patronală "Concordia":

• Din punctul meu de vedere este necesar ca Planul să contină o evaluare a costurilor de aderare la zona euro pentru mediul de afaceri,iar în aceastăidee trebuie avut în vedere care sunt modalitățile de compensare ale competitivității şi cum se poate creşte productivitatea. Poate ar fi necesară formarea unui grup de lucru pe această temă. Transmit mulțumirile mele d-lui Guvernator pentru susținerea pe care BNR o acordă activității Comisiei Naționale  și sper că acest forum de dezbateri poate asigura convergența politicilor fiscale cu cele monetare.

Valentin Lazea, economist şef al BNR:

• O felicit pe doamna Aura Socol pentru prezentarea domniei-sale. Spre deosebire de aderarea la NATO sau la UE, procesul de intrare în zona euro nu este similar şi România trebuie să‐şi concentreze atenția asupra factorilor de producție, adică forța de muncă, capitalul şi productivitatea muncii.

Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză

• Regulamentul de Organizare şi Funcționare al Comisiei Naționale trebuie aprobat de către membrii săi , iar cele 4 grupuri de lucru deja reglementate prin Ordonanța 24/2018 care este suportul legislativ al Comisiei Naționale pot fi lărgite pentru probleme înrudite (ca urmare a propunerii domnului Horia Braun Erdei). De asemenea, Domnul Ion Ghizdeanu a precizat că fiecare grup de lucru va elabora comunicări specifice domeniilor lor şi a mai adăugat că se vor face analize comparative ale Planurilor naționale de aderare euro ale altor țări.