Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) s-a întrunit luni în cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din 2018. Instituția a actualizat scenariul macroeconomic central pe termen mediu (noile prognoze privind evoluția inflației fiind apropiate de cele lansate în februarie, conform comunicatului BNR) și a continuat ciclul monetar post-criză majorând rată de dobândă de referință cu 25 puncte bază la 2.50%, confirmând așteptările noastre și ale pieței financiare. Pe de altă parte, instituția a menținut nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit la 8%, scrie într-un raport adresat investitorilor economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu.
Considerăm că decizia de majorare a raței de dobândă de politică monetară a fost determinată de:
a. nivelul ridicat al inflației (și importantă ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt);
b. deteriorarea echilibrelor macroeconomice;
c. necesitatea construirii de spațiu de manevră de intervenție la momentul incidenței unor șocuri economice adverse în economie.
De altfel, in cadrul analizei economice, realizata de BNR si sintetizata in prima parte a comunicatului sedintei de politica monetara, banca centrala evidentiaza accelerarea inflatiei la 4.95% an/an in martie (in linie cu prognoza), evolutie determinata atat de componenta CORE2 ajustat (majorare la 3% an/an, pe fondul evolutiei economiei la un ritm peste potential), cat si de contributia elementelor volatile (inclusiv ca urmare a dinamicii ascendente a cotatiilor internationale la titei).
De asemenea, banca centrala observa continuarea evolutiei economiei interne la un ritm peste potential, acompaniata de deteriorarea echilibrului extern (intensificarea deficitului de cont curent).
Pe de alta parte, analiza monetara a bancii centrale evidentiaza o diminuare a caracterului acomodativ al conditiilor monetare, pe fondul cresterii ratelor de dobanda din piata si consolidarii cursului monedei nationale.
Cu toate acestea, BNR atrage atentia cu privire la intensificarea dinamicii anuale a creditului acordat populatiei (la 9.4% an/an in martie), pe fondul accelerarii creditului de consum.
Nu in ultimul rand, banca centrala mentioneaza factorii de risc privind evolutia inflatiei pe termen scurt, interni si externi.
In cadrul elementelor interne BNR subliniaza evolutia preturilor administrate, tensiunile din piata fortei de munca si fluctuatiile cotatiilor internationale la titei.
Pe de alta parte, din categoria factorilor externi, banca centrala atrage atentia cu privire la evolutiile macro-financiare (inclusiv comportamentul politicii monetare) din Zona Euro si din regiune.
In scenariul macroeconomic central BT ne asteptam la accelerarea dinamicii anuale a preturilor de consum de la 1.1% in 2017 la 3.4% in 2018, urmata de decelerare la 2.9% in 2019, pe indicele armonizat UE.
Conform acestui scenariu exista spatiu pentru continuarea ciclului monetar post-criza pe termen scurt, pentru contracararea riscurilor la adresa stabilitatii preturilor (ancorarea asteptarilor inflationiste pe termen mediu) si a stabilitatii financiare pe plan intern, intr-un context international caracterizat prin ciclul monetar post-criza din Statele Unite, divergentele de politica monetara si acumularea de semnale de maturitate in sfera dimensiunii reale a economiei.
