”Este greu să îți atingi ținta cu atâtea suișuri și coborâșuri fiscale din ultimii ani. Și când spun măsuri fiscale nu mă refer la ce a făcut actualul guvern, că aceste măsuri încă nu și-au produs efectele ci la toate aceste măsuri fiscale care arată, ca să folosesc cuvintele Președintelui ( Iohannis- n.red) a țopăială -în sus și-n jos, în sus și-n jos...Și e foarte greu de lucrat cu așa ceva fiindcă noi lucrăm cu anticipații și toate aceste creșteri și scăderi mari de impozite înseamnă foarte mult. Ai nevoie de un cadru macroeconomic stabil ca să ai inflație stabilă”, a spus miercuri Guvernatorul BNR cu ocazia prezentării Raportului privind inflația.
Ca să-l citez pe fostul Guvernator al Băncii Angliei Mervyn King, și am să vă rog să-l citați pe el, nu pe mine: O bancă centrală nu este obsedată de inflație ci de politica fiscală. Pentru că jucătorul fiscal este foarte important și poate să tulbure prețurile în mare măsură!” Asta a propos de atacurile dure ale BNR. NU-mi place nici cuvântul ”atac” , nici cuvântul ”dur”. Noi încercăm să prezentăm lucrurile cât mai corect!
Au fost multe cauze pentru creșterea inflației. Majorarea accizei la combustibil, după ce a fost scăzută. Ce poți să îi faci că să contracarezi inflația? Nici nu este bine, înseamnă să sugrumi economia.
- A fost scumpirea energiei electrice, am înțeles că trebuia să se întâmple.
- A urmat criză ouălor în UE, n-avem cum să ne batem cu ea. Toate acestea s-au adăugat și vedem că două treimi din inflație a venit din componenta exogenă.
- Dacă vă mai uitați, ponderea în coșul de consum al energiei și combustibilului atârnă greu. Nu putem să-i neglijăm și nu avem cum nici să-i contracarăm!
- Aproape jumătate din inflație a fost generată de prețurile administrate. Cine stabilește aceste prețuri? Sunt reglementatori independenți. Guvernul spune că nu sunt sub ei, că sunt autorități de reglementare. Noi am putea judeca și așa: ar fi fost bine ca aceste prețuri să fie majorate când ai inflație negativă- de pildă în 2015 sau începutul lui 2016. Numai că atunci am avut an electoral. Și atunci ai o problemă: cum împaci ciclul economic cu cel electoral? Credeți că numai la noi e această problemă? Peste tot este această problemă!
- O altă confuzie: am văzut printre colegii dumneavoastră că mulți spun că BNR a ieșit și a anunțat inflație de 5% până în Paște și toți au majorat prețurile cu 5%. Fals! Fals în totalitate! Înseamnă că nu știți ce înseamnă indice de prețuri!
- Nu cred că cineva mai poate opri creşterile de salarii în România, putem doar să le temperăm. Banca Naţională nu se împotriveşte creşterilor de salarii, dar cerem de fiecare dată atenţie şi iar atenţie. Cum vreţi să-i oprim pe medici să plece, dacă nu le mărim salariile? Cum să oprim corupţia în spitale, dacă nu prin creşteri de salarii? Dar trebuie să fim atenţi, că majorările de salarii, create de tensiunile de pe piaţa muncii, se vor reflecta mai devreme sau mai târziu în preţuri
Ce mai arată Raportul privind inflația:
- Despre cursul de schimb:
Cursul de schimb leu/euro a continuat să manifeste o tendință ascendentă în luna ianuarie, în contextul prelungirii traiectoriei nefavorabile a soldului balanței comerciale și a celui de cont curent în conjuncție cu atitudinea pronunțat prociclică a politicii fiscale
și a celei de venituri, precum și al așteptărilor de depreciere a monedei naționale. Mișcarea lui a devenit însă mai fluctuantă, el înregistrând o scădere episodică spre mijlocul intervalului, urmată de o ascensiune la noi maxime istorice – pe fondul unei retensionări temporare a mediului politic intern (Prim-ministrul a demisionat în 15 ianuarie, în 17 ianuarie a fost desemnat noul premier, iar noul guvern a primit votul de învestitură pe 29 ianuarie.)
Rata de schimb leu/euro a continuat să scadă în primele zile ale lunii februarie, pentru ca după o nouă ajustare ascendentă moderată să tindă să rămână relativ stabilă până la finele trimestrului pe un palier ușor inferior maximelor atinse în ianuarie. Tendința a reflectat în principal sporirea atractivității plasamentelor în monedă națională, ca efect al majorărilor consecutive ale ratei dobânzii de politică monetară efectuate de BNR, și probabil o relativă ameliorare a dinamicii fluxurilor comerciale și/sau financiare cu exteriorul în luna martie.
- Despre perspectivele inflației:
Rata anuală a inflației IPC va atinge 3,6 la sută și 3,0 la sută la finalul anilor 2018 și, respectiv, 2019, valori situate peste limita superioară și, respectiv, în interiorul intervalului de variație de ±1 punct procentual al țintei staționare de 2,5 la sută. La orizontul
proiecției, trimestrul I 2020, rata prognozată este prevăzută a se menține la 3,0 la sută. După saltul semnificativ din primul trimestru al anului curent, la finele căruia a atins nivelul de 4,95 la sută, rata anuală a inflației este preconizată a oscila în jurul valorii de 5 la sută până la sfârșitul trimestrului III. Alături de disiparea efectelor statistice de runda întâi asociate modificărilor operate în regimul impozitării indirecte și eliminării unor taxe nefiscale la începutul anului 2017, această evoluție este imprimată de recentele creșteri însemnate ale prețurilor administrate și ale combustibililor, precum și de continua acumulare a presiunilor inflaționiste provenind din partea factorilor fundamentali, cu impact asupra dinamicii inflației CORE2 ajustat. Sub impactul reconfigurării setului condițiilor monetare în sens larg, ce vor prelua, în condițiile unor decalaje specifice, efectul deciziilor adoptate de autoritatea mnetară, al eliminării din baza de calcul a influenței unor șocuri consistente de natura ofertei din ultima parte a anului 201758, precum și al unor majorări de prețuri din prima parte a celui curent, rata anuală a inflației IPC este proiectată a cunoaște o atenuare mai semnificativă începând cu ultimul trimestru al anului curent.
Descarcă de aici Raportul prinvind inflația.
sau de aici
3
2
