”Membrii Consiliului au evidențiat tensiunile ridicate de pe piața muncii, anticipate să persiste, date fiind inclusiv cele mai recente date și rezultate ale unor sondaje de specialitate, indicând totuși o moderare ușoară a așteptărilor privind angajările în perspectivă apropiată. S-a remarcat că și în primele luni ale acestui an efectivul salariaților din economie a continuat să atingă noi maxime, în paralel cu temperarea avansului său în termeni anuali – atribuibilă de această dată și aportului sectorului bugetar – și că rata șomajului BIM a coborât la un nou minim istoric în luna martie, de 4,5%” se arată în minuta ședinței de politică monetară a CA al BNR de acum o săptămână. Cei 9 corifei ai BNR au analizat ce merge și ce nu merge în economie, încercând să suplinească prin politica monetară minusurile politicii fiscale.
Ce mai arată minuta ședinței CA al BNR, în cele 9 fraze cheie selectate de noi:
- Presiunile asupra salariilor ar putea fi mai mari decât cele sugerate de aceste date, în condițiile în care deficitul acut de forță de muncă înalt calificată și continuarea emigrației sunt de natură să nu favorizeze noi recrutări și să intensifice competiția pentru personalul existent.
- Pe fondul creșterii consistente din ultimii ani, raportul dintre salariul minim pe economie și câștigul salarial mediu brut a avansat dincolo de zona mediană a valorilor prevalente în plan european, depășind în 2017 nivelul de 45%. Și dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a reamplificat în februarie, mai cu seamă în industria prelucrătoare, inclusiv ca urmare a slăbirii avansului productivității muncii.
- Potrivit datelor cu frecvență ridicată, consumul privat a constituit probabil și în trimestrul I motorul creșterii economice încă robuste, dar și principalul determinant al încetinirii acesteia, în timp ce un aport pozitiv în creștere la dinamica PIB este posibil să-l fi adus formarea brută de capital fix, sub impulsul înviorării construcțiilor nerezidențiale și a celor inginerești. În schimb, în cazul exportului net e posibilă menținerea sau chiar mărirea contribuției negative.
- A fost remarcată totodată scăderea în termeni anuali a volumului investițiilor străine directe.
- Unii membrii ai Consiliului au subliniat că probabila urcare mai pronunțată și relativ persistentă a ratei anuale a inflației semnificativ deasupra limitei de sus a intervalului țintei riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze pe această cale efecte secundare importante, mai ales pe fondul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali, implicit să amplifice eforturile și costurile readucerii sub control a inflației. În conjunctura actuală, riscul este amplificat de potențiala creștere peste așteptări a unor prețuri administrate, dar mai ales a prețului internațional al petrolului, relevantă fiind considerată, de asemenea, relația dintre prețurile interne și dinamica cursului de schimb al leului. S-a subliniat în acest context, în mod repetat, nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu și a calmării celor pe termen mai scurt, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale.
- Membrii Consiliului au remarcat că previziunile actualizate reconfirmă dinamica creșterii economice prognozată anterior pentru anul în curs, dar o revizuiesc considerabil în sus pe cea aferentă anului 2019. Prin urmare, se anticipează o decelerare relativ pronunțată a expansiunii economice în 2018, succedată însă de o încetinire sensibil temperată în 2019, ritmul ei prognozat rămânând astfel deasupra celui potențial în 2018 și coborând doar ușor sub acesta în anul următor.
- Exportul net este așteptat să-și mărească contribuția negativă la creșterea PIB și s-au exprimat preocupări legate de probabila menținere pe un trend ascendent a ponderii deficitului de cont curent în PIB, subliniindu-se nevoia de evitare/minimizare a pierderilor de competitivitate a economiei.
- Au fost semnalate și caracteristicile execuției bugetare din primul trimestru al anului, precum și eventuala creștere relativ mai solidă a economiei zonei euro și a celei globale în 2018, în contextul expansiunii sincronizate peste trend a economiilor dezvoltate și a celor emergente, favorizată și de prelungirea caracterului relaxat al condițiilor financiare, precum și de stimulul fiscal aplicat economiei americane. Unii membri ai Consiliului au subliniat că ridicarea ratei dobânzii de politică monetară este necesară și pentru a proteja credibilitatea băncii centrale în contextul actual. Membrii Consiliului au apreciat aceste riscuri ca fiind dominante în actualul context.
- Au fost însă remarcate și incertitudinile legate de realizarea investițiilor publice și a programului de atragere de fonduri europene. S-au făcut, de asemenea, referiri la tendința încrederii populației și a companiilor, precum și la potențialul impact mai mare exercitat asupra venitului disponibil real al populației de majorarea prețului combustibililor și a tarifelor unor utilități.
- Membrii Consiliului au subliniat din nou importanța unui mix ECHILIBRAT de politici macroeconomice, considerat a fi ESENTIAL inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie. Sublinierile aparțin redacției.
1
0
