Numărul locuinţelor din România a continuat să urce și în 2017, potrivit unei cercetări transmise luni HotNews.ro de către Institutul Național de Statistică, dar precaritatea fondului locativ rămâne o mare problemă. Avem 8.97 milioane locuințe (la sfârşitul anului 2017, cu 47.600 mai multe) faţă de 2016, dar detaliile nu sunt dintre cele mai încurajatoare. Și să vă spun de ce.

Nici jumatate dintre romani NU sunt conectati la canalizareFoto: Hotnews

Foarte pe scurt, datele Statisticii arată următoarele:

  • Creşterea “intrărilor“ în fondul de locuinţe existent s-a datorat atât a construcţiilor noi (puțin peste 53.000 locuinţe ), cât şi prin transformarea unor spaţii cu altă destinaţie, în locuinţe (1.400 locuinţe). Totodată, anul trecut s-au înregistrat “ieşiri” din cadrul fondului de locuinţe ( 7.100 locuinţe), ca urmare atât a demolărilor (5.500 locuinţe), cât şi prin schimbarea unor locuinţe în spaţii cu altă destinaţie (1.600 locuinţe).
  • Mărimea locuinţelor, exprimată prin suprafaţa medie locuibilă ce revine pe locuinţă, a crescut. Cea mai mare suprafaţă medie locuibilă pe o locuinţă s-a înregistrat în regiunile Vest (50,8 metri pătrați) şi Bucureşti – Ilfov (50,3 m.p), iar cea mai mică  în regiunea Sud - Vest Oltenia (44,8 m.p.).
  • Cele mai spaţioase camere de locuit s-au înregistrat în regiunile: Centru şi Bucureşti – Ilfov (în medie unei camere îi revine o suprafaţă locuibilă de 19,3 m.p. fiecare), Vest (19,1 m.p. ) şi Nord - Vest (19,0 m.p. ). Cele mai mici suprafeţe medii locuibile pe o cameră se află în regiunile de dezvoltare: Nord - Est (16,8 m.p.), Sud - Est (16,3 m.p.), Sud - Vest Oltenia (15,6 m.p. ) şi Sud – Muntenia (15,5 m.p.)
  • Există o anumită particularitate înregistrată în raportul populaţie/locuinţe: în timp ce numărul populaţiei a înregistrat o dinamică descendentă, fondul de locuinţe a crescut.
  • În ceea ce priveşte suprafaţa medie pe o locuinţă, există o diferenţă între oraș și sat: 47,9 m.p.  în mediul urban, faţă de 47,0 m.p. în cel rural.
  • Pe raza următoarelor judeţe: Botoşani, Neamţ, Vaslui, Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea, Argeş, Călăraşi, Gorj, Mehedinţi, Olt, Arad, Timiş, Cluj, Maramureş, Sălaj, Alba, Covasna, Harghita, Mureş şi Ilfov, nu au fost date în folosinţă locuinţe finanţate din fonduri publice
  • Cele mai multe locuinţe au fost construite în judeţele: Ilfov (5848 locuinţe), Cluj (5844), Timiş (4020), Bucureşti (3685), Constanţa (3457), Iaşi (3363), Sibiu (2886) şi  Braşov (2509)  În anul 2017 faţă de anul 2016, repartizarea locuinţelor terminate după numărul de camere se prezintă astfel: creşterea cea mai mare au avut-o locuinţele cu două camere (1952), apoi cele cu trei camere (911).  Scăderi s-au înregistrat la locuinţele cu o cameră (-1071), cele cu cinci camere şi peste (-399) şi locuinţele cu patru camere (-252).
  • Gradul de dotare cu utilităţi a locuinţelor terminate în anul 2017 faţă de anul 2016, se prezintă astfel: 79,4 % au canalizare (78,8% în anul 2016), 97,9 % dispun de baie (98,0% în anul 2016) şi 88,9% sunt racordate la sistemul de încălzire prin termoficare şi dispun de încălzire centrală (87,2% în anul 2016), numărul locuinţelor care au instalaţie electrică din total locuinţe este de 99,9 % (99,7% în anul 2016), 90,8 % au apă curentă (91,0% în anul 2016).
  •  Cea mai mare discrepanţă în ceea ce privesc utilităţile prezentate anterior, se înregistrează la dotarea cu canalizare (89,0% din locuinţele noi situate în mediul urban au canalizare, faţă de 67,6% în mediul rural.

Cercetarea INS poate fi citită integral, aici.