Europa De Est – marea câștigătoare a Festivalului Internațional de film de la Cannes 2018

de Livia Stan, Mihaela Mitroi     Pwc Romania
Marţi, 15 mai 2018, 10:26 Economie | Finanţe & Bănci


Livia Stan si Mihaela Mitroi
Foto: Hotnews
În această perioadă se desfășoară Festivalul Internațional de Film de la Cannes 2018. Deși competiția este încă în plină desfășurare din punct de vedere artistic, pe plan financiar, adevărații câștigători sunt cunoscuți demult. Sunt țări precum Ungaria, Cehia, Estonia, Georgia, dar și altele din Europa Centrală și de Est, care au găzduit și susținut în ultimii ani numeroase producții europene sau hollywoodiene, beneficiind de bugetele lor impresionante, dar și de șansa unei recunoașteri și a unei publicități nesperate. Care este secretul acestor victorii de necontestat? Mai mult decât peisaje frumoase și actori sau tehnicieni talentați, o înțelegere profundă a producției de film ca business și ca industrie fanion ce poate atrage nenumărate beneficii conexe.

Recunoscând în urmă cu mai mulți ani că „operele audiovizuale sunt nu numai bunuri economice, care oferă oportunități importante pentru crearea de bunăstare și locuri de muncă, ci și bunuri culturale care oglindesc și modelează societățile noastre”, Comisia Europeană a încurajat Statele Membre să susțină creațiile în domeniul audiovizual (filme, seriale, emisiuni TV, jocuri video etc.) prin programe de finanțare dedicate atât producției, cât și distribuției acestora către publicul larg. Astfel, volumul ajutoarelor de stat destinate culturii și promovării diversității culturale la nivel european, sub toate formele, a crescut la 4,6 miliarde de euro în anul 2017, conform statisticilor organismelor comunitare.

Printre operele audiovizuale, filmele continuă să ocupe un loc special, bugetele de producție și marketing crescând exponențial în ultimii ani. Țările din Europa Centrală de Est nu încetează să își folosească resursele de toate tipurile pentru a atrage pe teritoriul lor producția cât mai multor filme de succes.

În afara faptului că Budapesta este recunoscută pentru versatilitatea ei – putând trece ușor drept Moscova (în A Good Day to Die Hard, 2013 și Red Sparrow, 2017), Florența (în Inferno, 2016) sau chiar Buenos Aires (în Evita, 1996), Ungaria atrage importante producții internaționale și prin faptul că oferă facilități fiscale de până la 25% din bugetele acestora.
Fără a beneficia de studiouri extrem de dotate, peisaje impresionante și cu o populație de doar 1,3 milioane de locuitori, Estonia atrage totuși din ce în ce mai mulți producători străini prin proceduri flexibile, birocrație redusă și sumele nerambursabile care pot acoperi până la 30% din cheltuielile de producție realizate pe teritoriul său. Adoptând același model, Lituania și Georgia oferă acum stimulente de 20% din bugetul de producție al unui film străin realizat pe teritoriul lor prin intermediul unor scheme de ajutor de stat.
Cu o infrastructură bine dezvoltată, politici coerente și instituții extrem de active, Cehia a alocat, din 2010 până în prezent, 93 milioane euro sume nerambursabile (schema de susținere prevede acoperirea a 20% din cheltuielile realizate cu producția unui film, plus reduceri suplimentare pentru nerezidenții care fac parte din echipa tehnică sau din distribuție) pentru a atrage 186 de filme și producții TV internaționale. Filme precum Knightfall, (6,96 milioane EUR), Britannia (6,2 milioane EUR), Underworld: Next Generation (4,67 milioane EUR), sau seriale HBO și BBC (The Musketeers, 25 milioane EUR), au angrenat efecte uluitoare în dezvoltarea sectoarelor creative din Cehia.

De anul acesta, și statul grec acordă sprijin financiar pentru producțiile internaționale de film de pe teritoriul său. Producătorii străini pot accesa ajutorul de stat dacă trec testul cultural și vor cheltui cel puțin 100.000 de euro în Grecia, suma maximă pe care o pot primi neputând depăși însă 5 milioane de EUR. “Aceste stimulente reprezintă un pas decisiv în atragerea producătorilor de film, televiziune, documentare, animație și jocuri digitale care dezvoltă companii să investească în sectorul creativ din Grecia”, consideră autoritățile elene de profil.

În ceea ce privește România, o analiză efectuată de PwC încă din anul 2012 arată că pentru fiecare euro cheltuit în industria cinematografică, există un efect de multiplicare de până la 4,5 ori. În cazul  ipotetic al alocării unei sume de până la 100 milioane euro pe an pentru susţinerea producţiei străine de film realizată cu participare românească, s-a demonstrat că se pot crea până la 4.000 de noi locuri de muncă, taxele și impozitele plătite la bugetul de stat ar fi de aproximativ 24-28 milioane de euro pe an, iar efectele indirecte în sectoarele conexe (infrastructură, know-how, turism etc. ) ar depăși 100 milioane de euro pe an.

Există un consens în industria cinematografică autohtonă în ceea ce privește oportunitatea introducerii, și în România, a unui astfel de mecanism de sprijin cât mai rapid. El ar ajuta la creșterea competitivității industriei și profesionalizarea membrilor săi expuși, odată cu atragerea unor importante producții internaționale, la cele mai sofisticate curente și tehnologii. Totodată, artiștii noștri ar avea șansa găsirii unor joburi creative chiar la ei acasă. Veniturile materiale ale statului român în urma dezvoltării unor astfel de producții pe teritoriul său ar putea fi reinvestite în platouri de filmare, aparatură, săli de proiecție. De asemenea, beneficiile de imagine ar fi de neprețuit.

Autoritățile publice evaluează și discută de ceva timp adoptarea unor astfel de măsuri în România, și așteptăm cât mai curând decizii concrete. România nu își permite însă să rateze șansa de a se poziționa strategic în vizorul marilor case de producție internaționale, mai ales acum când competiția în regiune devine din ce în ce mai acerbă.

N.Red:
Mihaela Mitroi este Liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România
Livia Stan este Director, Servicii pentru Sectorul Public, PwC România


Citeste mai multe despre   











Material sustinut de KRUK Romania

Datoria - un cuvânt la fel de urât precum lunea din săptămâna lucrătoare

Definiția cuvântului datorie, conform DEX-ului, este una simplă: sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva. Dar dincolo de o definiție seacă, datoria este un cuvânt care transmite de cele mai multe ori o stare negativă. “Am o datorie” - știi că trebuie să dai ceva înapoi, o obligație care trebuie să fie îndeplinită. Fie că ai o datorie la un prieten, la o bancă sau la furnizorul de utilități, datoria apare ca urmare a unei nevoi într-un anumit moment, iar veniturile nu îți permit să acoperi acea nevoie. Soluția cea mai la îndemână pare a fi împrumutul. Dar este oare chiar cea mai bună soluție?

1522 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Vaaai... (Marţi, 15 mai 2018, 14:49)

    nscandal [utilizator]

    Eurovision, Cannes, Berlinala....etc., adica domnia mediocritatii.....incercari jalnice ale Europei de a sparge hegemonia entertainmentului american... sau mult zgomot pentru nimic....nu s-au saturat sa tot cheltuiasca banul public pe stifturi de mina a VII-a... dar daca contribuabilul casca gura captivat de toate productiile astea sub-mediocre....pompos sustinute mediatic....parca e pacat sa nu-i iei banii....


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi