”Pe scurt, avem venituri pe care nu le colectam și cheltuieli deja făcute mult peste ceea ce se bugetase. Evident că apare un risc la adresa asumării țintei de deficit” a spus joi Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, la o conferință organizată de Finmedia. Cheltuielile de personal (date cumulate) în martie față de martie anul trecut au avut o dinamică de 18%. În aprilie, aceeași dinamică a urcat la 20.4%. Ceea ce s-a bugetat pentru tot anul e 16,6%!,a mai spus Dumitru.

Imagine de la conferinta Finmedia de joiFoto: Hotnews

”Pe fluxuri lunare, aprilie- prima luna în care au intrat în plin creșterile de salarii- dinamică cheltuielilor de personal a fost de 26.9%. Deci e de a;teptat că, dacă nu mai cresc salariile și nici numărul de personal, dinamică anuală să fie 26-27%, iar noi bugetasem 16%. Adică o diferență la cheltuielile de personal de 5 miliarde de lei.

La cheltuielile cu bunuri și servicii avem la martie cumulat 12.5%. Bugetul a fost făcut pe minus 1.7%. Care ar putea fi explicația? În ultimii ani, aceaste cheltuieli au reprezentat o sursă de ajustare. Acolo intră multe cheltuieli din domeniul sanitar dar și la autoritățile locale. Se pare că acele creșteri de acolo vin, din administrația locale.”, a mai adăugat Dumitru.

Ce a mai spus joi, Ionuț Dumitru:

•  Ianuarie- februarie a fost fost foarte bune, luna martie fiind cea care "a stricat "cresterea economiei.

• Dar, trebuie spus ca în toate tarile dezvoltate a fost incetinire. In Polonia si Ungaria a fost accelerare. Factorul locale  increderea consumatorilor a scazut in decembrie . Comertul cu amanuntul a scazut.
•  Cauza pentru care a scazut increderea consumatorilor a fost legat de revolutia fiscala si toate incertitudinilor aduse de ea.
  
• Nu cred ca intarirea politicii monetare a avut vreun rol pentru ca nu a apucat sa-si faca efectele.  Din martie, increderea consumatorilor este in crestere  pe fondul majorarilor salariilor nete.

• Trend ascendent susţinut al activităţii economice,având consumul populaţiei ca principal motor.

• Industria şi sectorul serviciilor au avut o performanţă foarte bună în 2017, în timp ce performanţa construcţiilor a fost foarte slabă.

• Agricultura a avut o contribuţie pozitivă importantă la creşterea PIB în 2017 (0,7 puncte procentuale), însă dinamica sa rămâne volatilă.

• Mai mulţi indicatori macroeconomici publicaţi la frecvenţă lunară au înregistrat scăderi în trimestrul I comparativ cu nivelurile lor din trimestrul IV 2017, sugerând o temperare a creşterii economice în primul trimestru din 2018. Acest fapt a fost confirmat de estimările de creştere economică publicate pe 15 mai (0,0% trimestru-la-trimestru şi 4,0% an-la-an).
  

• Ne aşteptăm ca PIB-ul real să îşi reia tendinţa de creştere în trimestrul al II-lea

• Creşterea venitului disponibil real al populaţiei ar trebui să decelereze în 2018, dar va rămâne solidă. Creşterea salariilor din sectorul privat este susţinută de creşterea salariului minim, perspectivele economice favorabile şi tensionarea pieţei forţei de muncă.
  

• Salariile din sectorul public şi pensiile se majorează în continuare în 2018.

• Deficitul comerţului exterior cu bunuri şi servicii (2,2% din PIB în 2017) şi deficitul contului curent (3,4% din PIB în 2017) sunt pe o tendinţă de creştere în principal ca urmare a avansului mai rapid al importurilor comparativ cu cel al exporturilor.
  

• Ca aspect pozitiv, deficitul contului curent rămâne finanţat prin intrări de capitaluri străine stabile şi/sau negeneratoare de datorie externă (investiţii străine directe şi fonduri de la UE sub forma transferurilor de capital).
  

• Ne aşteptăm ca ritmul de creştere economică să decelereze în 2018-2019 în contextul diminuării dimensiunii stimulului fiscal. Similar anilor anteriori, cererea internă (consumul privat şi investiţiile) ar trebui să rămână principalulmotor al creşterii economice.
  

• După performanţa slabă a economiei din trimestrul I, va trebui să revizuim în jos prognoza de creştere economică de 5% aferentă anului 2018

• Creşterea deficitului bugetului public reprezintă cel mai important risc macroeconomic în perioada următoare

• Ţinta de deficit bugetar a fost menţinută la 3% din PIB în anul 2018, dar considerăm că există şanse de depăşire a acesteia în condiţiile în care nu vor fi decise noi măsuri de limitare a deficitului bugetar. În trimestrul I 2018 deficitul bugetar a însumat 0,5% din PIB, în timp ce în trimestrul I din ultimii trei ani a fost înregistrat surplus bugetar.
  

• Asistăm la vulnerabilităţi structurale majore la nivelul bugetului public

• Creşterea salariilor din sectorul public şi a pensiilor au majorat considerabil cheltuielile publice cu personalul şi transferurile sociale.

• Scăderile multiple de taxe,în special reducerea cotei TVA, au determinat reducerea ponderii în PIB a veniturilor publice colectate. Romania este printre ţările europene cu ponderea cea mai mică în PIB a veniturilor publice colectate din surse interne (venituri fiscale şi contribuţii sociale).

Vezi aici prezentarea făcută joi de Ionuț Dumitru la conferința Finmedia.