În primele 3 luni din acest an am avut peste 58.000 de joburi neocupate în economie. Vezi în ce domenii vor apărea joburi noi și unde vor dispărea în următorii 10 ani (studiu)

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 21 mai 2018, 9:30 Economie | Finanţe & Bănci


Cea mai mare parte a cresterii ocuparii va fi in distributie si transporturi
Foto: sxc.hu
Numărul mediu al locurilor de muncă vacante din primele 3 luni ale acestui an a fost de 58.400 (cu circa 3700 mai multe decât în trimestrul anterior), au transmis luni reprezentanții Institutului Național de Statistică. Un job vacant apare fie atunci când te pensionezi, iar angajatorul tău își caută un om care să te înlocuiască, fie când îți dai demisia (sau ești concediat) sau când firma la care lucrezi se dezvoltă și are nevoie de noi salariați. Crearea de locuri de muncă poate fi privită ca numărul total de locuri de muncă generate de firme (private sau de Stat), la care adunăm cele apărute în administrația publică și pe cele adăugate de noile firme intrate in piață.

La polul opus creării joburilor, avem distrugerea locurilor de muncă , aceasta reprezintând numărul total de joburi la care renunță companiile existente sau cele pierdute ca urmare a ieșirii firmelor din piață. Cele două procese -generarea de locuri de muncă și distrugerea lor- au loc simultan în economie și este natural ca într-un sector  economic să se creeze locuri de muncă, în timp ce în alt sector acestea să fie în parte eliminate.

Mai trebuie știut că un număr ridicat de joburi vacante poate indica piață a muncii în efervescență, dar, la fel de bine poate semnala o piață cu o forță de muncă îmbătrânită, aflată în prag de pensionare și care trebuie prin urmare înlocuită. La fel, o piață a muncii care are o dinamică lentă, de cele mai multe ori  semnalează o piață a forței de muncă care ori a început ori va începe în curând un proces de distrugere de locuri de muncă.

Mai întâi să luăm cifrele comunicate vineri de INS:

  • În trimestrul I 2018, rata locurilor de muncă vacante1 a fost de 1,20%, în creştere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 58.400, în creştere cu 3.700 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior.
  • Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,95%), în administraţia publică (2,65%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,07%). În industria prelucrătoare s-a concentrat puţin peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15,1 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,26%.
  • Sectorul bugetar  a însumat aproape 29% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,2 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6,9 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,7 mii locuri vacante în învăţământ.
  • La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante     s-au regăsit în industria extractivă (0,10%, respectiv 0,05 mii locuri vacante).

Potrivit datelor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, (Cedefop) în următorii 7 ani vom asista la o creștere ușoară a gradului de ocupare a forței de muncă, dar această ocupare va rămâne sub nivelul de dinaintea crizei crizei din 2008. Cea mai mare parte a creșterii ocupării forței de muncă va fi în sectorul distribuției și al transporturilor, arată estimările europene.

Potrivit previziunilor Cedefop creșterea economică va avea un efect limitat asupra creșterii numărului de locuri de muncă, iar cererea de înlocuire ridicată va favoriza joburile din agricultură, silvicultură și pescuit. Se estimează că populația de vârstă activă a României va scădea cu aproape 3% până în 2025, cea mai semnificativă scădere fiind cea din grupele de vârstă de sub 44 de ani.

Dacă punem acest lucru în conexiune cu pensiile viitoare, faptul că vor crește joburile prost plătite (prin urmare cu contribuții pentru pensie la niveluri reduse) cumulat cu scăderea puternică a forței de muncă cu vârsta de sub 44 de ani, va puteți imagina ce presiune va fi pe bugetul de pensii.

Dacă ne uităm la jumătatea plină a paharului, trebuie să observăm că , deși îmbătrânită, forța de muncă a României devine tot mai calificată. Explicația? Persoanele mai în vârstă (mai puțin calificate) ies de pe piața muncii, iar tinerii care intră vor avea calificări tot mai înalte. Până în 2025, ponderea forței de muncă înalt calificată ar urma să crească la 39,4% față de 26,6% în 2013, iar persoanele cu studii medii ar urma să reprezinte 37,8% din forța de muncă în comparație cu 51,5% în 2013. Cei slab calificați sau deloc calificați ar urma să stagneze la circa 22%, potrivit CEDEFOP.

  •     Ce sectoare ale pieței muncii se vor contracta și care vor crea joburi

Agricultura va continua să rămână cel mai mare angajator, deși se știe că într-o economie modernă asta nu e neapărat un lucru bun (pe fondul productivității scăzute și faptului că în agricultură veniturile generate sunt mici și incerte). Acest sector ar putea ”ține ocupați” până în 2030 aproximativ 2,2 milioane de români, se arată într-o prognoză transmisă autorităților europene, consultată de HotNews.ro.

Alt sector care s-ar putea contracta este cel al construcțiilor, unde prognozele indică o pierdere netă de circa 200.000 de joburi (distribuite în mod egal în actualul deceniu și în cel următor). De asemenea, creșterea economică din anii următori pare să fie mai lentă decât cea de dinaintea crizei, perioadă care a generat un boom în domeniul construcțiilor și imobiliarelor.
Pierderi de joburi vor fi și în sectorul mineritului, dar nu neapărat din cauza epuizării rezervelor naturale, cât mai ales prin creșterea automatizării proceselor și a trecerii spre energia verde.

Ingineria va fi unul dintre sectoarele care vor genera joburi , estimîrile indicând 26.000 de joburi nete în plus pânî în 2030.

Zona de comerț cu amănuntul (alimente, băuturi și tutun) vor fi angajatori neți în vitor, în vreme ce producția de energie va pierde circa 43.000 din joburi în următorii 10 ani ( tot pe fondul automatizării și modernizării proceselor de producție)

Un sector care va deveni un mare angajator net în deceniul următor va fi va fi distribuția care include toate tipurile de activități legate de depozitare, logistică ș.a. Acestea vor adăuga pe piața muncii circa  237.000 de locuri de muncă. La fel și sectorul de servicii prestate întreprinderilor ar putea adăuga 270.000 de noi locuri de muncă. Aceste ultime două sectoare vor reprezenta practic 56,4% din totalul locurilor de muncă pe care economia românească le va adăuga pe tot parcursul acestui deceniu și în cel următor.

Alte sectoare care vor avea câștiguri nete de locuri de muncă sunt transporturile și telecomunicațiile, acestea urmând să adauge 129.000 de joburi. Sunt așteptate noi joburi și din partea sectorului hotelier (și restaurante) - circa 67.000 până în 2030.

Băncile și asigurătorii vor pierde în jur de 2.000 de locuri de muncă, în vreme ce educația ar putea deveni un angajator net pozitiv (4000 de joburi) . Cu mențiunea că în educație, până în 2020 se va înregistra o contracție a personalului, aceasta fiind compensată în decursul următorului deceniu.

De asemenea, sănătatea și asistența socială vor adăuga aproximativ 13.000 de locuri de muncă, deși acest lucru va însemna că vor trebui luate măsuri pentru a stopa fluxul tot mai mare de personal din străinătate. Altfel, ar urma ca România să importe literalmente personalul medical. Administrația publică și apărarea care, în vârful crizei, au suportat principalele măsuri de austeritate și au asistat la cele mai profunde reduceri ale personalului vor genera și ele circa 4000 de joburi.


Citeste mai multe despre   







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1659 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    cand aproape 30% din locurile vacante (Luni, 21 mai 2018, 12:48)

    ..13 [utilizator]

    sunt in sectorul public inseamna ca ai o mare problema...

    De ce creste asa de tare acest sector?
    Avem infrastructura proiectata, licitata si construita de firme de stat sau ce mama lui stefan cel mare???

    Care sunt investitiile pe care statul le face si are nevoie de asa de multi oameni??? Care sunt serviciile performante pe care ni le propun babuinii conducatori si io nu le vad???

    este o mare problema - este o problema de abordare a economiei de catre cei care conduc amplificata prin doua efecte - nu numai prin cresterea ocurilor de munca disponibile la stat dar si prin cresterea salariala specifica acestui sector.

    Conducatorii astia "mult iubiti si stimati"sunt bolnavi la cap - se poate vedea cu ochiul liber fara sa fie trimisi la doctor - si in mare masura si electoratul care i-a votat - niste nostalgici...

    Oameni buni despre ce stat vorbim in viitor???

    Tara de la cap se impute si se curata prin plecarea celor valorosi.
    • 0 (0 voturi)    
      Ce stat in viitor? (Luni, 21 mai 2018, 17:11)

      Maica Reteza [utilizator] i-a raspuns lui ..13

      N-o sa mai fie niciun stat. Aia mai destupati pleaca din RO, raman aia pe ajutor social pana se termina banii, dupa care vin altii peste Romania fiindca e in EU.
      Cine-a fost primu'n Ardeal? Nici nu mai conteaza, o sa fie chinezul.
  • 0 (0 voturi)    
    Agricultura cel mai mare angajator. (Luni, 21 mai 2018, 16:51)

    clint [utilizator]

    In USA in agricultura lucreaza sub 2% din populatie, si ei au avut mereu agricultura...

    Cred ca aici autorul articolului face o confuzie, a-ti lucra propria bucata de pamant, la subzistenta, sau a lucra cu ziua, la negru, nu inseamna "loc de munca in agricultura".

    Deasemena in orice stat modern al UE, un loc de munca cu un salariu de 3-400 EUR net cum sunt majoritatea la noi ar fi considerat o gluma, nimeni nu se da jos din pat pentru banii aia in lumea civilizata.

    Cand spun ei ca somajul a scazut, trebuie sa vedem ce locuri de munca s-au creat si ce calitate au aceste locuri de munca noi fiindca impozitele aferente unui salariu de 3-400 EUR nu pot sustine nevoile pe care le avem noi ca cetateni UE, adica strazi, spitale, scoli, samd. Un mic "amanunt" pe care politicienii nostri, dar si media, l-au bagat prea usor sub pres. In schimb ni se spune ca in Romania somajul e mic...

    Toate acestea arata cat de relative sunt datele INS si cat de usor poate fi manipulata opinia publica si cat de putin putem intelege, fara educatie economica, din niste cifre seci. Daramite din propaganda si tromboanele cu care ne asalteaza trusturile de presa !


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by