VIDEO Valentin Lazea, economistul sef al BNR: Cresterea economica a Romaniei este nesustenabila, bazata pe consum

Duminică, 27 ianuarie 2008, 9:51 Economie | Finanţe & Bănci

Toate datele indica faptul ca economia Romaniei este supraincalzita si ca modelul cresterii economice bazate pe consum si-a atins limitele, a declarat economistul sef al BNR, Valentin Lazea, intr-un interviu pentru HotNews.ro - BBC. "Cresterea economica inalta din Romania din ultimii ani s-a bazat pe un model hai sa nu zic gresit, ci nesustenabil",  a declarat economistul sef al BNR. Lazea sustine ca in alte tari ca Ungaria, Cehia, Slovacia sau Polonia, crestere economica se bazeaza mai putin pe consum, si mai mult pe exporturi.

• Deputatul PNL, Mircea Ciopraga sustine insa ca Romania a avut in ultimii opt ani o crestere economica solida. Ca dovada, sustine Cipraga, economiile populatiei au crescut cu 50%, atingand anul trecut 129 de miliarde
  
• Senatorul PD-L, Ionut Popescu, afirma ca Guvernul are "comportament de castigator la Loto. S-a vazut cu visteria plina si da de baut la tot satul".
• Valentin Lazea afirma ca Romania consuma mai mult decat produce iar Guvernul a angajat cheltuieli bugetare prea mari. "O economie supraincalzita inseamna o economie care functioneaza la limita maxima a capacitatii si care fiind supraincalzita are tendinta de a debusa fie in inflatie, fie in deficit extern, fie intr-o combinatie a ambelor", a explicat Lazea.
  

Rep:  Pana la urma, domnule Lazea, de ce s-a depreciat moneda nationala?
VL: Exista o combinatie de factori, declansator a fost, desigur, unul extern si nume criza Suprime din America care cu timpul s-a extins si asupra unor banci europene…

Rep: Asta a contat cel mai mult, spuneti.
VL: Acela a fost declansatorul, dar economistii au avertizat ca o criza din exterior, si fara legatura cu Romania, ar putea la un moment dat sa afecteze Romania datorita unor dezechilibre din economie si al unor fenomene nesustenabile.

Romanii consuma mai mult decat produc

Rep: Ce inseamna, mai precis, dezechilibre din economie si masuri nesustenabile?
VL: Principalul dezechilibru din economia romaneasca este deficitul extern foarte mare, adica importurile sunt mai mari decat exporturile cu mult si aceasta diferenta a ajuns sa reprezinte circa 14 procente din produsul intern brut, fata de 10 procente acum un an, si fata de circa 8 procente acum doi ani. Deci este o crestere exploziva a deficitului. Acest deficit, de fapt arata un alt fenomen economic, si anume faptul ca la noi cresterea se bazeaza foarte mult pe consum si, respectiv, pe consum din import. Deci romanii, in general, consuma cu mult mai mult decat produc, cum se spune, se intind mai mult decat le este plapuma.

Rep: Asta am inteles-o. Si masuri nesustenabile?
VL: Nu stiu daca am folosit cuvantul masuri nesustenabile. Cred ca politici nesustenabile. Sunt cele care alimenteaza acest dezechilibru extern.

Rep: Duse de catre cine? De catre guvern?
VL: Si de catre guvern, dar nu numai de catre guvern. Deci, aici raspunderea, ca sa spun asa, este impartita intre foarte multi actori. Acest consum foarte mare, exagerat, pe resurse de import este rezultatul unui cumul de factori, si anume: investitorii straini cand au descoperit acum cativa ani Romania, au vazut o piata mare, de 22 milioane de persoane, si atunci au inceput sa investeasca mai ales pentru a vinde pe piata romaneasca. Nu atat sa investeasca pentru a re-exporta. Chiar daca produc, produc cu ochii la consumatorul roman, si atunci se importa pentru aceasta productie dar, in schimb, nu se re-exporta nimic. Acesta, in treacat fie spus, o paranteza foarte importanta, a fost si modelul pe care l-a urmat Polonia prin ’98-2000, tot la fel, investitorii straini au vazut o piata mare, au venit acolo si au inceput sa produca pentru piata poloneza. Nu pentru re-export, dupa care a urmat o perioada de ajustare, prin care probabil ca si noi va trebui sa trecem, de restrangere a acestor importuri, de reducere a cresterii economice samd. Asta ar fi un actor. Deci, investitorii straini cu apetitul lor pentru piata mare.

Rep: Si care acum isi restrang afacerile. Exista multe semnale in aceasta directie, la BNR, domnule Lazea? Exista astfel de semnale?
VL: Sa nu confundam. Cand vorbeam de acesti investitori vorbeam chiar de investitorii asa zisi seriosi, sau buni care fac investitii directe, deci cei care chiar si produc ceva, indiferent ca se cheama mall-uri sau magazine sau mai stiu eu ce, banci, societati de asigurari. Exista semnale cum ca s-ar retrage investitorii de portofoliu, acei investitori volatili, care au venit, au bagat bani ca sa speculeze, in sens nu peiorativ, o anumita situatie si care s-au retras. Deci sa nu confundam cele doua categorii. O parte a vinei, ca sa revin la idea anterioara, provine chiar de la investitorii straini. Nu numai guvernul, aceasta era  asta era ideea, poarta responsabilitatea.

Motivul deprecierii leului



Numarul celor care nu au capacitatea de a rambursa credite este tot mai mare

Rep: Dar guvernul ce responsabilitate are?
VL: Stati putin, lasati-ma sa le iau in ordine, da? Bancile comerciale, bancile straine, de asemena, au vazut o piata cu un grad de intermediere bancara foarte mica, au inceput sa pompeze credite din ce in ce mai multe si din ce in ce mai rapide, an de an. Anul trecut creditul neguvernamental a crescut cu 55%, in timp ce acum doi ani a crescut cu vreo 50% si acum vreo trei ani cu 40%. Nu numai ca se da credit mult, dar se da din ce in ce mai mult, in niste conditii din ce in ce mai relaxate, adica catre un public care are sau nu prea are capacitatea de a rambursa.

Rep: Dar deocamdata nu sunt probleme si nu sunt semnale ca sunt probleme cu rambursarea creditelor.
VL: Pai nu sunt pentru ca inca n-au venit la scadenta majoritatea creditelor pe termen lung, fiindca creditele imobiliare or sa aiba scadenta peste 5, 10, 15 ani si chiar si asa, numarul datornicilor rau platnici este in crestere, daca ne uitam pe datele publicate. Nu alarmant deocamdata, dar este un semnal…

Rep: Va referiti si la populatie, la cetatenii de rand?
VL: Pai la populatie in primul rand.

Rep: Si la creditorii mari, firme?
VL: In primul rand la populatie ma refer.

Rep: Deci numarul celor care s-au imprumutat si acum nu mai pot returna creditul, spuneti, creste. Cam cu cat?
VL: Asta se intampla de vreun an de zile, luna de luna, cine a urmarit indicatorul acesta, chiar si cand in Romania era liniste si pace, numarul railor platnici era in crestere. Nu mai stiu exact cifra, nu stiu sa va spun exact cifra.

Rep: Dar va alarmeaza la BNR in acest moment?
VL: Inca este tolerabil de mic numarul acestora, dar este in crestere. Luati-o cum vreti, eu zic ca este un semnal. Venim si la rolul guvernului. Guvernul a permis salarii in sectorul bugetar cu mult mai mari decat productivitatea muncii si, de exemplu, anul trecut cresterea salariilor a fost de 24 % pe anasamblul economiei, in timp ce productivitatea muncii, cresterea productivitatii muncii, e drept numai in industrie, ca numai de acolo avem date, a fost de 10%. E clar ca aceste doua cifre nu pot sa stea impreuna. Sporul acela de bani, de salarii, nu poate sa se duca decat in importuri si in importuri din acestea pe termen scurt care nu pot fi sustinute pe termen lung.

Guvernul, in al 12-lea ceas, a constientizat ca trebuie sa puna frana la cheltuieli

Rep: Pe de alta parte, domnule Lazea, in conditiile in care exista semnale si de la analistii externi referitoare la cheltuielile bugetare, mai ales intr-un an electoral, iata zilele trecute premierul Tariceanu a anuntat ca va creste salariile bugetarilor cu 10 procente, in doua transe, in cursul anului 2008. Este asta o masura care sa puna in pericol stabilitatea monedei nationale sau nu?
VL: Vedeti, totul trebuie judecat in termeni relativi. Daca guvernul se va tine de promisiunea de a creste cu 10% pe medie, subliniez pe medie, acest lucru va fi un progres foarte mare fata de anul trecut cand salariile erau crescute cu 20%. Sigur ca nu e ideal, dar suntem intr-un an electoral, samd. Deci, pastrand toate celelalte lucruri neschimbate este un progres fata de anul trecut.

Rep: Dar si conditiile economice sunt diferite.
VL: Sunt diferite, dar aceasta declaratie cu privire la salarii arata ca totusi guvernul, chiar daca intr-un ceas al doisprezecelea, a constientizat ca trebuie sa puna o frana pentru oprirea acestui deficit extern si a acestor dezechilibre din economie. Un al treilea loc unde guvernul poate sa ajute si inteleg ca se iau masuri in acest sens este pentru un deficit bugetar mai mic, ar fi de dorit, dar probabil ca nu se va putea, dar cel putin executat uniform de-a lungul anului si nu aruncati toi banii in numai doua luni, in noiembrie si decembrie, cand 2 procente din produsul intern brut au fost pompati, si acum Banca Nationala are dificultati in a extrage de pe piata acei lei care, pur si simplu, au fost aruncati in noiembrie si decembrie.

Rep: Si guvernatorul Mugur Isarescu si cei de la Finante au spus asta, una din explicatii ar fi ca in ultimele doua luni ale anului, in sectorul bugetar, s-au pompat niste bani si acum asta a produs un efect inflationist. Pe scurt, asta spuneti ca s-a intamplat.
VL: Pe scurt, orice marfa care este in exces isi pierde din pret. Leii fiind in exces pe piata si nevand nimeni ce sa faca cu ei, devin mai ieftini….

Rep: Dar s-a intamplat asta in fiecare an, pentru ca eu nu imi aduc aminte ca anul trecut sau acum doi ani, de pilda, ultimele doua luni ale anului sa fi produs la inceput de an acest effect inflationist.
VL: In fiecare an s-a inatmplat acelasi tipar, adica acelasi pattern de cheltuieli in ultimele doua luni ale anului, numai ca la dimensiuni mai mici. De exemplu, anul trecut cam 1 procent din PIB s-a aruncat pe piata in ultimele doua luni.  Acum vreo doi ani  cam 0,5 procente.

Romania nu-si mai poate mentine cresterea economica bazata pe consum

Rep: Dar daca ar fi, domnule Lazea, sa asezam in ordinea importantei aceste cauze care au dus la deprecierea monedei nationale, ati enumerat 3-4: criza externa, politicile guvernamentale, banii pompati in salarii la sfarsit de an, comportamentul investitorilor straini, comportamentul bancilor straine, care a contat cel mai mult? Ce a atarnat cel mai greu, domnule Lazea, in lovirea leului si deprecierea lui constanta in ultimele saptamani?
VL: Imi cereti sa va dau un raspuns pe care nimeni nu vi-l poate da. Deci un calcul aritmetic cat de cat aproximativ nu poate sa vi-l dea nimeni pentru ca, va dati seama, sunt o multitudine de factori care se intreconditioneaza. Cred insa ca buba, sau cheia problemei este ca, cresterea economica inalta din Romania din ultimii ani s-a bazat pe un model hai sa nu zic gresit, ci nesustenabil. Deci aceasta crestere de 6%, sau in jur de 6% pe an, bazata in principal pe consum, este un model de crestere pe care nu-l vom intalni in Ungaria, Cehia, Slovacia si Polonia. Acolo cresterea se bazeaza si pe exporturi si mai putin pe consum, mai mult pe exporturi. E drept ca ei sunt mai avansati, adica investitorii care au venit la ei au inceput la un moment dat sa sproduca si pentru export, au cativa ani inaintea noastra, idea este ca noi nu vom putea sa mentinem – asa cum se spera, cum se doreste – un ritm inalt de 6% pe actualele coordonate, bazate in principal pe consum. Deja se dovedeste ca s-a atins limita in acest domeniu.

Marirea dobanzii de referinta



Mircea Ciopraga, deputat PNL: cresterea economica din ultimii 8 ani este solida

Rep: Il avem la telefon acum pe deputatul PNL Mircea Ciopraga. De ce credeti ca a obosit leul, domnule deputat?
MC: In primul rand as vrea sa va spun ca aceasta evolutie momentana a leului nu cred ca se va prelungi. Daca in luna ianuarie, care vine dupa doua luni de consum accelerat, noiembrie si decembrie, aceasta marire a inflatiei poate sa creeze panica, masurile pe care guvernul le va lua foarte curand, de temperare a acestei tendinte cred ca vor duce la o normalizare a cursului leului.

Rep: Domnule Ciopraga, puteti enumera doua masuri care vor fi luate de guvern si care credeti ca vor tempera cadrea leului?
MC: In primul rand, guvernul evalueaza posibilitatea de a disciplina cheltuielile bugetare. Noi asteptam ca si pietele externe sa se calmeze, pentru ca la ora actuala din diverse motive legate si de scumpirea energiei, legate si de anumite crize care au aparut  pe pietele internationale, se pare ca traim o perioada involburata. Acest lucru se va calma dupa parerea noastra si cred ca odata cu calmarea crizei creditului ipotecar in Statele Unite acesr lucru se va resimti si in Romania. Noi, ca tara, suntem ancorati la sistemul mondial, la pietele mondiale atat energetice cat si monetare si de-acuma romanul va trebui sa se obisnuiasca cu faptul ca absolut tot ce se intampla in satul planetar ne va afecta mai mult sau mai putin si pe noi. As vrea sa profit de faptul ca mi-ati oferit microfonul si sa-i dau o replica domnului Lazea, daca se poate. Dupa parerea mea, cresterea economica in ultimii opt ani , care a culminat cu cresterile economice din 2007 si respectiv, care va fi prognozata in 2008, este o crestere economica solida. Aceasta crestere economica se poate vedea din pozitia pe care populatia o are fata de predictibilitatea mediului economic, din faptul ca populatia nu se teme sa contracteze credite, din faptul ca se dau foarte multi bani pe bunuri de larg consum, bunuri de folosinta indelungata si nu in ultimul rand…

Rep: Domnul Lazea exact asta spunea: ca e o crestere economica bazata pe credit, ceea ce spuneti si dvs, acum ca populatia nu se teme sa ia credit.
MC: Daca imi permiteti, as vrea sa subliniez faptul ca economiile romanilor au atins 129 de miliarde de lei anul trecut, deci depozitele in lei ale populatiei au crescut cu 50% fata de perioada similara a anului 2006, iar al persoanelor juridice s-a majorat cu 22% fata de anul trecut. Aceste cheltuieli si aceste economii reflecta faptul ca lumea are incredere in leu, ca are incredere in dezvoltarea economica, ca ne putem baza pe un mediu predictibil si sigur…

Rep: Pe scurt, am vazut in declaratia dvs. de avere ca nu aveti credite luate in euro, sunteti un om fericit, dar aveti in schimb depozite in lei. Va ganditi sa-l schimbati in euro, ca sa nu-i erodeze inflatia?
MC: Nu, eu am incredere in moneda nationala si sper din tot sufletul ca nu voi fi mai sarac la sfarsitul anului 2008.

Lazea: "Toate datele indica faptul ca Romania are o economie supraincalzita"

Rep: Va multumim foarte mult. A fost deputatul PNL Mircea Ciopraga. Domnule Lazea sunt mai multi bani in economiile populatiei, au crescut cu 50%, cum spune domnul Ciopraga?
VL: Economiile populatiei au crescut cu circa 40%, ma rog, cifra e aproape egala cu ceea ce a spus dansul, numai ca, creditele pentru populatie au crescut cu 55% si anul 2007 a fost primul an in care raportul dintre economiile populatiei si creditele luate de ea s-a inversat, in sensul ca e prima data cand creditele depasesc economiile. Cu alte cuvinte populatia a devenit datornica neta vizavi de sistemul bancar ceea ce nu era cazul pana in 2006. Si dati-mi voie, a propos de sustenabilitatea si increderea populatiei in ritmul de crestere: populatia poate sa aiba incredere in orice, dar cu conditia sa fie si informata, incredere poti sa ai in orice. Dat-mi voie sa va dau cateva cifre. Anu trecut sectorul constructiilor a crescut cu 34,1%, unul din cele mai inalte ritmuri din Europa, cred ca numai in Spania a fost mai inalt decat la noi. Vanzarea de masini a crescut cu 23,4% anul trecut. Nimeni nu zice ca e rau, vorbim despre ritmuri aici, si daca este sustenabil pentru o tara ca Romania asa ceva. Comertul cu amanuntul, retail-ul, a crescut cu 14%. Cea mai inalta crestere in tarile UE 27. Deci totul denota o economie supraincalzita. Acesta este un concept pe care oamenii de la noi inca au dificultati sa-l inteleaga. O economie supraincalzita inseamna o economie care functioneaza la limita maxima a capacitatii si care fiind supraincalzita are tendinta de a debusa fie in inflatie, fie in deficit extern, fie intr-o combinatie a ambelor.

Rep: Si Romania unde situeaza acum, din punctual de vedere al BNR?
VL: In Romania, anul trecut, debuseul a fost deficitul de cont current…

Rep: Care a crescut.
VL: Care a crescut si anul acesta primele simptome sunt inr-o inflatie mai mare. Noi acum insa, BNR impreuna cu guvernul trebuie sa luam masuri ca sa aducem inflatia cat mai aproape de tinta de inflatie de anul acesta.

Tinta de aderare la zona euro, 2014, ar putea fi ratata

Rep: Ministrul finantelor spunea, referindu-se la deficitul de cont current, ca daca in 2010 nu va mai putea fi stapanit atunci vom avea o problema, dar ca pana atunci lucrurile sunt in ordine.
VL: Ma faceti sa spun lucruri pe care n-as vrea sa le spun. Acum doi ani, guvernul impreuna cu Banca Nationala au stabilit calendarul de admitere in zona Euro: tinta 2014. Aveam, deci, in 2006, la inceputul lui 2007, sapte ani de zile ca sa luam toate masurile fiscale, monetare, de restructurare, samd, pentru acea tinta de 2014. 2007 n-a fost tocmai un an de indreptare inspre acea tinta. Un an din cei sapte a cam trecut. Riscam ca si 2008, daca nu se iau masurile corespunzatoare sa cam treaca si mai ramanem cu putintei ani pentru tinta euro 2014.

Rep: Adica, domnule Lazea.
VL:…deci, ca sa termin fraza: a zice noi ca nu e nici o problema si in 2010 vom incepe sa luam masuri…

Rep: Sa aderam la zona euro…
VL:…da, nu stiu daca mai avem timp.

Rep: dar din punctul dvs de vedere, daca lucrurile merg asa, tinta de aderare in zona Euro, 2014, mai poate fi atinsa?
VL: Ceea ce face Banca Nationala, neschimband tinta de inflatie, desi este extrem de greu sa ajunga la ea, este exact acest semnal: ca se va bate pana la ultimul cartus, pana la ultimul glont pentru pastrarea acestui calendar.

Rep: Cum se bate BNR, domnule Lazea?
VL: BNR se poate bate in mai multe feluri. Pana acuma BNR a intervenit pe trei cai, prin trei instrumente. Vorbesc de episoadele recente cu cursul si cu inflatia. A intervenit verbal, si asta este o arma pe care toate bancile centrale o folosesc, interventiile verbale. A intervenit prin dobanda, crescand pina acum cumulativ cu un punct procentual si a intervenit pe piata monetara sterilizand lei, adica atragand in depozite la Banca Centrala excesul de lei de pe piata. Ce nu a folosit inca, dar poate sa foloseasca teoretic, este interventia pe piata valutara, adica sa vanda din rezerva valutara pentru a stavili cursul de schimb, sa umble la rezerva minima obligatorie, oricat de groaznic li s-ar parea bancilor…

Rep Care a crescut in ultimii ani?
VL: Nu, n-a crescut, a crescut acum trei ani, dar de atunci a ramas la un nivel foarte inalt.

Rep: Cat e rezerva minima?
VL: Este 20% pentru depozitele in lei, deci 20% din depozitele in lei bancile trebuie sa le depuna la BNR, si 40% pentru depozitele in valuta. Si 3, al treilea lucru care se poate intampla este continuarea, bineinteles, a cresterii de dobanda la leu, care coroborata cu reducerea dobanzii la alte valute internationale, cum e dolarul, sa confere din nou atractivitate leului. Deci instrumente au fost folosite si se mai pot folosi si altele, dar toate acestea trebuie sa intre intr-un pachet, intr-un mix de politici economice, fiscal-monetare si salariale.

Aderarea la euro



Ionut Popescu, senator PDL: "Guvenul are comportament de castigator la loto, da de baut la tot satul"

Rep: Suntem acum la telefon cu Ionut Popescu, senator PDL si fost ministru de finante. Domnule Popescu, cat au contat in deprecierea leului politicile guvernului, cat a contat caderea burselor, am discutat despre toate acestea pana acum, insa am dori daca puteti sa ne spuneti din punctul dvs, de vedere, ce a contat cel mai mult?
IP: E greu sa faci o cuantificare, sa vezi exact ponderea fiecarui factor. Acolo e o piata, piata valutara, unde se strang toate influentele. Le putem enumera ca sa le intelegem mai bine, faptul ca Romania ar avea de mai multa vreme un deficit de cont curent foarte mare, adica diferenta dintre valuta care intra si iese din tara, faptul ca guvernul a avut o politica exuberanta in materie de salarii, si pensii, si subventii, samd, si chiar de cheltuieli bugetare in ansamblu, faptul ca in decembrie, dupa cum am vazut, s-au cheltuit aproape sapte miliarde de euro, o suma enorma, au fost cu siguranta factorii interni care au contribuit la deprecierea leului. Nu se poate nega si faptul ca exista o influenta externa, aceste turbulente de pe pietele financiare internationale. Marile fonduri, marii investitori care au avut probleme la ei acasa si atunci ies de pe pietele emergente, vand moneda nationala si cumpara valuta, euro in speta, contribuie si asta la depreciere. Dar eu nu sunt adeptul unei imagini apocaliptice. Adica noi suntem acum la un curs 37 de mii si ceva unde eram acum vreo trei ani. Adica de patru ani incoace, sa spunem, am avut un curs intre 42 500 si 31 000, ne-am invartit in acest interval. Deci nu e o catastrofa ca acum avem un 37 000. Si-n economie intotdeauna exista si perdanti si castigatori. De exemplu, la acest curs exportatorii au o gura de oxigen pe care o asteptau de multa vreme, ei isi freaca mainile.

Rep: Importatorii in schimb, ati vazut ca cer BNR-ului sa ia repede masuri ca e prea mare deprecierea si pierd foarte multi bani.
IP: Da, la fel se inatmpla, deci exact la acelasi curs, cand leul facea drumul invers de la 42 500 pe la 36-37 000, exportatorii iesisera si faceau demonstratie in fata Bancii Nationale, acum 2-3 ani. Problema noastra este ca importam prea mult si importam mai ales bunuri de consum.

Rep: Asta spunea si domnul Lazea. As vrea sa va intreb acum din punct de vedere politic, domnule Popescu, am vazut ca PDL a cerut guvernatorului BNR sa vina in parlament pentru a prezenta situatia economica. Mai precis, domnule Popescu, ce ar trebui sa explice domnul Mugur Isarescu parlamentului?
IP: BNR este acum oarecum intre ciocan si nicovala, pentru ca se spune ca BNR a ratat tinta de inflatie pentru ca banca cetrala tinteste inflatia si urmareste s-o mentina in anumite limite. Dar, de fapt, ratarea nu-i a bancii. Banca Nationala tinteste inflatia, dar parghiile, cele mai multe parghii nu sunt la Banca Nationala, adica nu poti numai din dobanzi, si din interventii pe piata valutara sa mentii o anumita inflatie pe care ti-o propui atata timp cat guvernul, cum am mai spus eu, are un comportament de castigator la loto. S-a vazut cu visteria plina si da de baut la tot satul, mai schimba masinile copiilor si dintr-o data constata ca sunt si efecte daca ai o astfel de politica.

Popescu: cred ca Guvernul, si nu BNR, ar trebui chemat in Parlament sa dea explicatii

Rep: Ineleg ca mai degraba ati chema guvernul in parlament sa dea explicatii.
IP: Eu vorbesc in numele meu, nu al partidului din care fac parte. Da, eu cred ca guvernul este cel care, adica nu cred ca i se pot imputa Bancii Nationale greseli majore in aceasta perioada. Noi vorbim de politicile guvermentale in domeniul bugetar si fiscal. Iar aici guvernul este cel care trebuie sa dea socoteala. BNR-ul nu poate sa faca un program pe care ar urma sa-l aplice guvernul dupa aceea.

Rep: Va multumim mult, a fost senatorul PDL Ionut Popescu. Domnule Lazea, inflatia, tinta BNR o vad la 3,8, plus-minus un punct procentual. Coface, asta e o agentie de analiza economica, o vede la 4,2%. Pe  seful guvernului l-am auzit vorbind de o inflatie de 5 procente in 2008, ce sa mai credem?
VL: Stiti ca acum nu se poate face farmacie. 4,2 inca ar fi in intervalul de plus-minus un punct. Deci…

Rep:…bun, suntem acolo. Dar 5?
VL: 5 este un scenariu, hai sa spun, putin mai pesimist. Ce se intampla, inflatia – in afara de politicile monetare si cele fiscale si cele salariale, mai este influentata si de o serie de factori exogeni: vremea, anul agricol cum va fi, Dumnezeu stie, poate sa fie un an bun, poate sa fie un an rau, intr-un scenariu optimist ne va duce inauntrul tintei de inflatie, intr-un scenariu pesimist ne va arunca in afara intervalului cum ne-a aruncat si anul trecut. Pretul petrolului, iarasi un factor exogen. De aceea, cand lucreaza cu atat de multe variabile interne si externe, Banca Nationala practic lucreaza cu probabilitati.

Lazea: cei care tin lei vor vedea peste un an ca au castigat

Rep: Oamenii ne asculta si se intreaba asa: pana la urma aici discutam despre bani. Am ceva economii. Ce fac cu ele in clipa asta? Le tin in lei, sau le schimb in euro?
VL: Banca centrala are control asupra situatiei si controleaza situatia. Numarul doi, leul nu va ajunge la 4 lei – euro, cursul de schimb, si numarul 3, cei care tin lei astazi vor vedea peste un an, pe 24 ianuarie 2009, ca vor fi castigat tinand leii atat din dobanda, cat si din curs, care atunci va fi mai puternic, mai apreciat al leului, decat este astazi.

Rep: Adica sa nu schimbe banii in euro.
VL: Adica sa nu-si schimbe. Aici guvernatorul a avut un interviu foarte corect. A aratat acolo dansul ca cine vrea sa faca speculatii pe termen lung, de doua saptamani sau de o luna, s-ar putea sa castige schimband din leu in euro, s-ar putea sa piarda. Dar noi nu vorbim aici de oamenii care vor sa faca un castig rapid si speculativ. Vorbim de oamenii care se uita la termenul mediu si care se gandesc ce va fi peste un an cu acesti bani.

Rep: Tot gandindu-se la termenul mediu, domnul Isarescu am vazut ca a facut un imprumut in lei si nu in euro.
VL: Da, pentru ca salariul guvernatorului la banca centrala este dat in lei si, cum a spus si in interviul de astazi, este bine ca cel care se imprumuta sa aiba si venituri proprii in aceeasi moneda. E platit in euro…

Rep: iei credit in euro…
VL: n-are decat sa faca credit in euro.

Rep; Citez declaratia unui alt liberal, domnul Dinu Patriciu, care a spus asa: Situatia economica din Romania nu este grava, dar poate deveni in cazul in care euro depaseste pragul psihologic de 4 lei, situatie in care, citez ‘nu se stie unde se va mai opri’. De ce pragul acesta psihologic?
VL: Pentru ca in atingerea tintei de inflatie un lucru foarte important sunt asteptarile inflationiste ale publicului. Daca publicul inceteaza sa te mai creada, pe tine Banca Centrala si pe tine guvern, atunci foarte greu se recastiga increderea. Deci Banca Nationala a muncit sapte ani pentru a castiga increderea publicului si…

Rep: Pregateste BNR o noua modificare a dobanzii de referinta, domnule Lazea?
VL: Cum sa va spun? De regula Banca Nationala, si orice banca nationala, nu prea anunta ce va face la urmatoarea sedinta si raspunsul simplu este ‘nu stiu’, dar, intrucat toata piata se asteapta la o crestere a cursului, si intrucat o astfel de crestere ar linisti inclusiv pe cei care se tem de depreciere in continuare, samd, este probabil, zic eu, probabil ca la urmatoarea sedinta sa se ia o decizie in sensul maririi dobanzii. Dobanda BNR care dupa aceea se transmite si sistmului bancar, atat pe partea de credite, cat si pe partea de depozite.Si sistemul bancar preia in mod asimetric, dar preia aceste informatii.

Rep: Cand estimati ca se va redresa moneda nationala? Cam in cat timp?
VL: Raspunsul la intrebarea asta depinde foarte mult de factorii externi, de continuarea crizei Suprime. Multi spun ca in trei luni de zile vom sti ce se va intampla cu economia americana, daca intra in recesiune, sau nu. Este prematur sa spun acum daca trei luni sau un alt interval de timp, dar probabil ca la jumatatea anului vom avea o claritate mai mare.