Milenialii vor fi nevoiți să lucreze mai mult pentru a beneficia de pensie, să ramburseze o datorie publică mult mai mare decât cea cu care au conviețuit generațiile anterioare și să finanțeze pensiile părinților și bunicilor lor. În România anilor `91, datoria publică era de 8.6% din PIB. Acum , aceeași datorie e aproape 35% din PIB. E drept, milenialii au la intrarea în muncă salarii mai mari decât aveau părinții lor atunci când aceștia se angajaseră pentru prima oară, sunt mai bine educați decât părinții lor și au de asemenea atitudini diferite față de bani.

Imagine din timpul prezentarii studiuluiFoto: Hotnews

Părinții milenialilor de azi sunt născuți între 1946 și 1964 și au acum între 54 și 72 de ani. Ei nu au experimentat ororile celui de-al doilea război mondial și și-au găsit relativ ușor un job, chiar dacă nu aveau cine știe ce calificări. Câtă vreme au fost activi, părinții milenialilor au plătit pensiile unei generații decimate de război, a cărui speranță de viață era limitată.

Pentru milenialii de azi principala teamă este că va veni o nouă criză financiară, reiese dintr-un studiu realizat de Erste Asett Management. În topul preferințelor pentru investiții (dacă ar avea bani) se păstrează investițiile imobiliare. ”Crește destul de mult ideea de a ține banii in casă, ceea ce e oarecum contraintuitiv și mai de modă veche. Tinerii au acces mai greu la creditare, la instrumente care să le poată permite accesarea unui volum ridicat de bani. Dispunând de regulă de sume mici de bani, tinerii nu se agită prea mult pentru a-i plasa, ci preferă să îi țină acasă, la îndemână”, au explicat autorii studiului.

De unde provin riscurile și temerile de zi cu zi?

  • Stabilitatea financiară a familiei (stabilitatea jobului, creșterea costurilor lunare, creșterea ROBOR,  a Euro etc.)
  •  Starea de sănătate
  • Copii (viitor, educație, sănătate și oportunități)
  • Stabilitatea la nivel național (instabilitatea politică și socială, starea economiei)
  • Scop în viață (temeri legate de atingerea propriilor obiective personale șiprofesionale)
  • Situația la nivel regional/internațional (conflict militar în regiune, Rusia)

”Unul din 8 tineri ar vedea fondurile de investitii ca sursă de stabilitate financiară. Momentan, în structura investitorilor în fondurile noastre, ei ocupa acum cel mult 2%. Asta înseamnă că 12,5% sună foarte bine ca disponibilitate în favoarea fondurilor”, a adăugat Dragoș Neacșu, executivul Erste Asset Management.

Milenialii sunt cei născuți între 1988 și 2000. În 2018, ei au acum vârsta între 18 și 30 de ani.

În următorii 20 de ani populația aptă de muncă din România se va înjumătăți, proiecțiile Statisticii estimând că cel mai drastic va scădea populația în vârstă de muncă din Muntenia (cu aproape 1,14 milioane persoanei și cea din Oltenia (cu circa 900.000 de locuitori).

Ocazie cu care vă mai reamintesc ceva: Pensiile decrețeilor nu le va plăti Statul, așa cum cred mulți români astăzi. E doar un mit! Pensiile ni le vor plăti acei români care vor munci atunci cand noi ne vom pensiona! (detalii, aici!) Adică milenialii.

Sigur, întrebarea este ce pot face acum decrețeii pentru a avea o pensie decentă, mai ales în noul context al posibilei confiscări a banilor din Pilonul II? La nivel de individ, trebuie să îți cauți forme alternative de a-ți crește veniturile la bătrânețe. Asta înseamnă să economisești și /sau să investești. Nu în Pilonul II, că soarta lui pare să fie clară. Socialiștii, când n-au putut produce bani, au confiscat banii produși de alții. Sau, mai elegant, nu i-au confiscat direct, ci au oferit românilor posibilitatea de a opta. .

În bănci iar nu are rost să îți ții banii. La o inflație de 4.7% și o dobândă de 2% e clar că la final ieși pe minus. Mai sunt fondurile de investiții, dacă vreți să aveți bani albi pentru zile negre

Dacă faci parte din generația decrețeilor și încă nu ai emigrat, gândește-te foarte bine la ce te va aștepta în 10-15 ani, când ar urma să te pensionezi.

Vezi aimai jos în ce și-ar plasa milenialii banii suplimentari:

Într-o analiză recent publicată, Fondul Monetar Internațional arată că astăzi în cele 28 de țări ale Comunității Europene, sărăcia din grupa de vârstă 18-24 ani este de două ori mai mare decât a celor de peste 65 de ani. În România, rata sărăciei relative înainte de plata transferurilor sociale este de 44.5% pentru cei sub 18 ani și de 20.2% pentru cei de peste 65 de ani.

Vezi aici rezultatele studiului ”Evaluarea complexă a relației cu surplusul financiar”