​Includerea în Sistemul Biroului de Credit a recuperatorilor de creanţe ar fi un lucru benefic, iar intenţia noastră este de a face acest lucru, a declarat joi directorul general al Biroului de Credit, Şerban Epure, într-o conferinţă la sediul Institutului Bancar Român, potrivit Agerpres. ”Băncile, IFN-urile şi companiile de leasing sunt printre participanţii la Sistemul Biroului de Credit. Suntem în discuţii pentru a mări acest portofoliu de participanţi. Am avut discuţii pentru a integra în sistem operatorii de telefonie mobilă, dar acestea s-au soldat cu un eşec. Intenţia noastră este de a integra în sistem şi recuperatorii de creanţe, pentru că, dacă o creanţă este vândută de către o bancă la un recuperator, iar recuperatorul nu este înregistrat în Biroul de Credit, informaţia se opreşte undeva pe drum”, a spus Epure.

Acesta a subliniat faptul că în Sistemul Biroului de Credit există, la ora actuală, 600.000 - 700.000 de restanţieri, iar ponderea restanţelor la IFN-uri este de 10% din total.

Până acum, la Biroul de Credit s-au primit puține solicitări de ștergere a datelor personale.

”Am primit câteva solicitări din partea persoanelor vizate, după data de 25 mai 2018. Nu văd un motiv pentru care numărul solicitărilor ar creşte pentru că, practic, condiţiile se păstrează. Există acest mecanism de solicitare şi, poate din acest motiv, numărul solicitărilor ar putea să crească. Ştergerea datelor din Biroul de Credit nu se face automat, ci numai dacă o ceri din motive întemeiate, iar motivele vor fi analizate de creditorul către care se transmite solicitarea. Ponderea restanţelor la Biroul de Credit este între 600.000 şi 700.000 de restanţieri, iar ponderea IFN este de 10% din total”, a spus Şerban Epure.

În viziunea directorului general al Biroului de Credit, noul Regulament European General de Protecţie a Datelor "pune lucrurile în ordine pentru persoanele din stradă".

”Poate acest Regulament care ne-a 'mâncat' sufletul în ultimii doi ani şi o să ni-l mănânce şi în următorii ani este de bine. Vreau să dau un singur exemplu - ce s-a întâmplat cu Cambridge Analytica. Vreau să cred că acest Regulament pune lucrurile în ordine pentru persoanele din stradă. Este probabil un aspect de normalitate, specific acestei perioade, a erei digitale, care capătă tot mai mult contur. De asemenea, eu asociez cuvântul normalitate cu un alt concept, de echilibru şi în ceea ce vom face în legătură cu acest Regulament trebuie să dăm dovadă de echilibru. Prin acest Regulament există o mai mare responsabilitate pentru operatorul de date cu caracter personal. Perioada de stocare a datelor a rămas aceeaşi ca şi până acum, respectiv de patru ani de la data actualizării”, a susţinut Epure.

În acelaşi timp, Şerban Epure a făcut referire la firmele de ştergere a datelor, care 'vânează' presupuse greşeli ale Biroului de Credit şi profită de acestea.

”Firmele de ştergere a datelor şi de 'apărare a drepturilor omului' au apărut de câţiva ani. Se oferă fie să le şteargă datele, fie să ne transmită mesaje de apărare a drepturilor clienţilor, cu mai mult sau mai puţin succes. După părerea mea, aceste firme 'vânează' greşeli presupuse ale noastre şi profită de ele. Este posibil ca aceste firme să aibă o pâine mai bună de mâncat, pentru că Regulamentul European privind Protecţia Datelor cu Caracter Personal este dificil. La ora actuală, s-a schimbat cadrul legal, în sensul că legislaţia naţională a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului. Există la Parlament un proiect de Lege privind aplicarea Regulamentului GDPR. Biroul de credit şi participanţii săi nu mai lucrează în baza consimţământului, ci în baza interesului legitim, din 25 mai 2018. În Regulamentul european există 4-5 temeiuri în baza cărora poţi opera. Pe site-ul Biroului de Credit există o legătură mai strânsă cu participanţii, prin aplicaţia informatică de gestiune a solicitărilor de exercitare a drepturilor persoanelor vizate. Persoana vizată beneficiază de toate drepturile prevăzute în noul Regulament: dreptul de acces, dreptul de rectificare, dreptul de ştergere, dreptul de opoziţie şi dreptul de restricţionare a prelucrării. Exercitarea dreptului persoanelor vizate se poate face mult mai uşor prin intermediul unei aplicaţii informatice disponibilă pe site-ul Biroului de Credit”, a precizat oficialul.

Biroul de Credit a organizat joi, la sediul Institutului Bancar Român (IBR), conferinţa de presă cu tema 'GDPR la Biroul de Credit'. În cadrul evenimentului este prezentat modul în care sunt respectate, în Sistemul Biroului de Credit, prevederile noului Regulament European General de Protecţie a Datelor.

Regulamentul European 2016/679 privind Protecţia Datelor cu Caracter Personal (GDPR) a intrat în vigoare la nivelul Uniunii Europene, deci şi în România, începând cu data de 25 mai 2018.

Practic, vorbim despre 'momentul zero' de la care datele de identificare, tranzacţionale, financiare, demografice, de localizare sau alte date personale ale unei persoane fizice, în calitate de client utilizator al anumitor servicii, trebuie colectate şi procesate responsabil de companiile din diverse domenii de activitate.

Noul regulament prevede, totodată, obligaţia pentru operatorii de date cu caracter personal să desemneze un responsabil cu protecţia datelor (DPO), acesta având rolul de a informa şi consilia operatorul sau persoana împuternicită de către operator, precum şi angajaţii acestora cu privire la obligaţiile existente în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.