Într-un raport publicat joi, elvețienii de la Credit Suisse propun o regândire a produsului intern brut (PIB), care să țină cont nu numai de costurile de producție și de consum, ci și de aspectele sociale și de mediu. Potrivit raportului, denumit ”Viitorul PIB-ului”, ar fi vorba de o responsabilitate colectivă pentru generațiile viitoare. Datele Fondului Monetar Internațional arată că Statele Unite sunt cele mai bogate țări din lume, cu un PIB de 20.200 de miliarde de dolari în 2017. Dar această cifră ascunde inegalități între regiuni și comunități. China ar fi a doua economie a lumii, dar 45 de milioane de persoane trăiesc acolo cu mai puțin de 2 dolari pe zi.
"Modul în care se calculează astăzi Produsul Intern Brut neglijează mai multe efecte secundare ale creșterii", spune Urs Rohner, președintele consiliului de administrație al Credit Suisse, într-o notă editorială.
Într-adevăr, PIB-ul nu reflectă întotdeauna realitatea, mai spun autorii raportului. De pildă în calculul PIB nu intră timpul economisit prin utlizarea tehnologiei atunci când ne cumpărăm online un bilet de avion sau ne facem rezervarea la un hotel. Nici poluarea legată de transportul produselor de pe un continent în altul nu apare în PIB, scrie publicația elvețiană Le Temps.
E drept, inițiativa Credit Suisse nu e nouă, limitele actualului PIB fiind de câțiva ani o preocupare pentru decidenți.
În 2009, un grup de experți prezidat de economistul Joseph Stiglitz, la cererea președintelui francez Nicolas Sarkozy, a făcut recomandări pentru a integra costurile sociale și de mediu în PIB. Raportul Comisiei Stiglitz poate fi citit aici.
La rândul său, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare realizează începând din 1990 un Raport al Dezvoltării Umane care ia în considerare nu numai veniturile, ci și alți factori precum speranța de viață, accesul la educație , sănătate și informații, în ideea de a oferi o imagine mai completă a societății.
Dar putem măsura cu adevărat costurile de mediu și le putem integra în prețuri? "Desigur," spune Pooran Desai, co-autor al raportului și co-fondator al firmei de consultanță pentru dezvoltare durabilă Bioregional. Avem experiența necesară, spune acesta. "Scopul nostru nu este de a crea un nou indicator, ci de a construi ceva pe ceea ce există deja", adaugă Desai.
Potrivit lui Pooran Desai, nu ar trebui să existe niciun obstacol major în reformarea PIB, iar unele țări sunt mai bine poziționate pentru a da tonul schimbării. Elveția, Franța, Canada, dar și California ar fi statele care au economii sofisticate și dispun de know-how-ul necesar, crede expertul.
În cele din urmă, Pooran Desai observă că PIB-ul a fost gândit în anii 1930, când producția se obținea aproape în întregime în interiorul țării. "Acum, datorită globalizării, este asigurată printr-un sistem fără granițe naționale", spune el. Prin urmare, Desai își pune întrebarea: produsul național brut (PNB) nu este oare un indicator mai relevant decât PIB-ul?
