​​Când domnul Ionescu și-a făcut firmă, era ușor dezorientat. Tocmai fusese disponibilizat și, de la postura de angajat care își înjura la fiecare zi de leafă patronul zgârcit, a ajuns să fie unul dintre Ei. Și-a făcut firmă pentru că îi era teamă că la cei 48 de ani nimeni n-o să-l mai angajeze. Sediul și l-a pus în apartamentul în care locuia, iar numărul de angajați era unul: el. Cu 2 ore/zi, că să nu dea Statului prea mulți bani. Deși lucrase în industrie, firma lui avea ca obiect de activitate comerțul. Lua marfă din Lidl ori din Metro (de preferința mărci proprii, că erau mai ieftine) și le vindea cu un adaos care să-i permită să trăiască. Firma lui n-a supraviețuit însă prea mult.

HotNews.roFoto: Hotnews

Mai întâi să spunem că în perioada 1998-2001 au existat mari schimbări în legislaţia referitoare la IMM-uri şi întreprinzătorii individuali. După anul 2001 până în 2005 - pe legislaţia nouă- echilibrul se restabileşte. Comparativ cu anul anterior, în ultima perioadă se observă o descreṣtere a numărului de întreprinzători individuali şi o creṣtere privind înfiinţarea de societăţi comerciale . Excepție face regiunea Sud-Vest Oltenia unde se observă o creṣtere a înfiinṭării de PFA-uri și întreprinderi familiale și o descreṣtere a înfiinṭării de societăṭi comerciale.

  • Mitul numărul 1: Întreprinzătorul este acel român cu idei care are o idee de business și vrea să dea de lucru oamenilor

Ca s-o spunem direct, numărul mediu de angajați în 6 din 10 firme noi a fost zero. Tehnic formulat, ”in clasa de mărime 0 salariați”. Majoritatea intreprizătorilor aleg să-și desfăsoare activitatea într-o singură locație. Ceea ce e normal, întrucât ai nevoie de ceva timp că să te dezvolți și să te extinzi.

Circa trei sferturi dintre firmele nou înființate în România au locul principal de activitate chiar locuinţa managerului. E drept, cu mici variații, cuprinse între 77,2% în regiunile Sud-Muntenia ṣi Sud-Vest Oltenia, şi 60,0% în regiunea Sud-Est.

Alegerea domeniului de activitate este influenţată de dezvoltarea economiei, ”alte servicii” fiind prima opṭiune, urmată la mică distanṭă de comerţ Întreprinderile recent nou create au optat pentru activităţi în domeniul alte servicii (31,2%), urmată de comerţ (28,4%), la mică distanţă ṣi de activităţi în domeniul industriei ṣi transportului (15,9%, respectiv 11,5%).

Potrivit CAEN, această clasă de activități include activități de astrologie și spiritism -servicii personale cu caracter social, cum ar fi servicii de escortă, servicii de stabilire a întâlnirilor, servicii ale agențiilor matrimoniale -servicii de îngrijire a animalelor de companie cum ar fi: plimbatul, împerecherea, găzduirea și dresajul -servicii ale organizațiilor genealogice -activități ale studiourilor de tatuaj și piercing -servicii ale lustragiilor, hamalilor, valeților pentru parcarea mașinilor etc. -exploatarea mașinilor și aparatelor care oferă servicii personale pe bază de monezi (cabine fotografice, cântare, aparate de măsurare a tensiunii sanguine, cutii pentru păstrarea obiectelor ce funcționează pe bază de monezi etc.)

Pe regiuni, domeniile de activitate sunt reprezentate astfel: domeniul “industrie” este mai atractiv în regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, unde se depăşesc 18 puncte procentuale; “construcţiile” sunt preferate în regiunile Centru ṣi Vest; “comerţul” are mare atractivitate, cu valori cuprinse între 35,5% în regiunea Nord-Est şi 22,8% în regiunea NordVest; “transporturile” sunt preferate în majoritatea regiunilor, excepţie făcând regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Vest, unde nu se depăşesc 10 puncte procentuale; “hoteluri şi restaurante” este un domeniu cu rezultate semnificative în regiunea Centru ṣi Sud-Est ; “alte servicii” au ponderi ridicate în toate regiunile.

Aproape toate noile întreprinderi au un singur obiect de activitate, observându-se o descreştere de 3,4 puncte procentuale a întreprinderilor cu activităţi multiple.

  •  Mitul numărul 2. Întreprinzătorul este acel român cu idei și bani pe care vrea să-i fructifice

Domnul Georgescu. Și-a făcut firmă pentru că e un bun meseriaș, deși are doar liceul la bază. Era plătit prost la vechiul job, așa că a demisionat și a luat-o pe cont propriu. “Asta e șansa mea!”, și-a spus el. Priceput că instalator, omul și-a tras imediat o firmă. După ce și-a făcut srl-ul, nu prea i-au mai rămas bani pentru aparate și o mașină în caz că e solicitat. Se plânge că băncile nu îi dau credite iar clienții nu vor să-i plătească deplasarea cu taxiul. Li se pare că 50 de lei cât le ia doar pentru constatarea defecțiunii e mult, zgârciții naibii. Angajați? Doar el, că doar n-o să-i plătească cine știe cui în salariu, iar ăla să-l fure! Că atâta știu angajații români, să te fure!

Firmele noi întâmpină dificultăţi în principal din cauza “lipsei fondurilor”, adică ceea ce e cel mai important în business. Proporţia companiilor noi care au dificultăţi în obţinerea contractelor înregistrează o ușoară descreştere. Cele mai frecvente dificultăţi legate de ofertă rămân “lipsa de fonduri”, “fără clienţi sau plata cu întârziere de către clienţi”, “accesul limitat la credite” şi “accesul limitat la lucrători bine pregătiṭi”.

Cele mai frecvente dificultăţi legate de cerere sunt “concurenţa mare”, “afacerea nu este suficient de bine cunoscută” şi “clienţi cu fonduri reduse“. În cazul dificultăţilor legate de ofertă, cea mai mare pondere a “lipsei de fonduri” se observă în regiunile Centru (88,7%) şi Sud-Est (84,9%); regiunile Sud-Vest Oltenia ṣi SudMuntenia au cele mai mari ponderi a cauzei ’’acces limitat la credite’’ (47,8%, respectiv 47,7%). Regiunile Sud-Est, Nord-Vest, Sud-Vest ṣi Vest au cele mai mari valori la “lipsă de tehnologie” (38,2%, 36,7%, 23,6%, respectiv 23,1%); se observă o creştere majoră la “acces limitat la salariaţi bine pregătiţi” în regiunile Bucureṣti-Ilfov, Vest, Sud-Vest ṣi Centru.

În ceea ce priveşte dificultăţile legate de cerere, regiunea Sud-Est declară cea mai mare pondere pentru “clienţi fără bani“ (85,3%); majoritatea regiunilor despăṣesc 60 puncte procentuale la ‘’concurenţă mare’’; regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Vest au cele mai ridicate ponderi la ‘’preṭul pieṭei prea mic’’ (38,2%, respectiv 33,1%).

  • Mitul numărul 3: Noul întreprinzător este tânăr, școlit și cu idei mărețe

Praporgescu. Are facultate plus masterat. E convins că dacă ai școală, musai e să te descurci. Citește cărți de vânzări și e la curent cu tehnicile prin care poți să-ți convingi clienții să îți cumpere produsele. Are o firmă care targhetează clienți tineri, de sub 18 ani, pe care nu-i înțelege și pace! Ori obiceiurile lor de consum sunt ieșite din comun, ori autoerii cărților pe care le citește sunt rupți de realitate. Domnul Praporgescu și-a cerut anul trecut insolvența, în ciuda studiilor.

Analiza profilului fondatorului/ managerului pe studii, vârstă, sex oferă o imagine a evoluţiei acestuia în timp. Firmele nou create sunt înfiinţate de manageri care au un nivel de instruire preponderent ‘liceal şi universitar’ (60,3%), iar vârsta acestora se regăseşte majoritar în grupa 30-39 de ani (35,5%).

În anul 2016, proporţia fondatorilor/managerilor întreprinderilor nou create, cu vârstele cuprinse între 45-49 de ani, 50-59 de ani ṣi peste 60 de ani are o uṣoară creṣtere faṭă de anul precedent, iar la cei cu vârsta cuprinsă între 30-39 de ani are o descreştere comparativ cu anul precedent, celelalte grupe de vârstă prezentând uşoare variaţii a ponderilor faţă de situaţia din anul 2015. La nivel regional, variaţia în jurul mediei este relativ scăzută, regiunea Sud-Est are o creştere cu 9,5 puncte procentuale faţă de medie, la grupa de vârstă cuprinsă între 30-39 de ani; în regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Vest se observă o descreṣtere la grupa de vârstă mai mică de 30 de ani cu 6,7 puncte procentuale, respectiv la grupa de vârstă cuprinsă între 40-44 de ani cu 6,2 puncte procentuale faṭă de medie. Anual, peste jumătate din întreprinderi au fondatori/manageri bărbaţi.

  • Mitul numărul 4: Femeile sunt în plină ascensiune antreprenorială!

Proporţia de femei fondatori/manageri este într-o uşoară creştere, ajungând la 44,5%. Cea mai scăzută pondere a femeilor fondatori/manageri se află în regiunea SudMuntenia, iar cea mai ridicată pondere în regiunea Vest .

Fondatorul/managerul are, în general, un nivel educaţional superior, această evoluţie accentuându-se în ultimii ani Distribuţia întreprinderilor în funcţie de nivelul educaţional al fondatorului/managerului, prezintă o schimbare structurală între perioadele 1995-2000 şi 2001-2016. Până în 2001 ponderea întreprinderilor nou create de întreprinzători cu nivel educaţional primar reprezintă aproximativ 5%, nivelul de educaţie profesional (vocaţional) aproximativ 30%, nivelul de educaţie gimnazial aproximativ 40% şi nivelul liceal şi universitar în jur de 25%. Din anul 2001 nivelul primar şi cel vocaţional reprezintă împreună o pondere de 20%, cel gimnazial până în 40%, reducându-se în ultimii ani, iar nivelul liceal şi universitar aproximativ 40%, în ultimii ani depăşind 55% (INT111V). Fondatorii cu studii liceale şi universitare apar cu ponderi mai mari pentru întreprinderile localizate în regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Centru în anul 2016 (INT111V). Până în anul 2000 exista o pondere de aproape 70% a fondatorilor/managerilor care au activat în categoria “muncitori necalificaţi” înainte de a crea o nouă firmă.

Din 2001 s-a observat o reducere a ponderii acestora până la nivelul de aproximativ 50%, în paralel cu creşterea ponderii celor ce provin din “muncitori calificaţi” sau “profesii tehnice”. În anul 2016 se observă o descreştere accentuată la categoria “muncitori calificaţi”, precum ṣi o uṣoarădescreṣtere la “muncitori necalificaţi” şi o creṣtere la toate celelalte categorii, cu menṭiunea că “profesiunile tehnice” prezintă o creṣtere accentuată comparativ cu anul anterior (INT111W).

Pe plan regional, în anul 2016, regiunea Centru are cel mai mare procent al fondatorilor/managerilor de întreprinderi care au fost în categoria de “muncitori necalificaţi” înainte de a crea o nouă întreprindere; în toate regiunile se observă o creştere semnificativă la categoria “profesiuni tehnice” comparativ cu anul precedent; regiunea Bucureṣti-Ilfov are cele mai mari proporţii de “funcţii de conducere” comparativ cu celelalte regiuni. În anul 2016 categoria “muncitori calificaţi” reprezintă peste 30 puncte procentuale, în majoritatea regiunilor, excepṭie facând regiunile Centru ṣi BucureṣtiIlfov .

  • Mitul numărul 5: Întreprinzătorii sunt stimulaţi suficient prin politicile fiscale să facă investiții  

Domnul Lulescu. A întrezărit o relaxare fiscală, care îi lăsa un spațiu de manevră în zona antreprenorială. A demisionat și și-a făcut firmă. Și-a bugetat investiții masive în primii ani, sperând ca Guvernul să-și onoreze promisiunile. După ce a rămas aproape fără bani, a înțeles ca una e promisiunea și alta, realitatea. În final, investițiile l-au costat mai mult decât estimase, clienții erau mai săraci decât li se promisese, iar domnul Lulescu a înțeles prea târziu cum e să te arunci într-un bazin olimpic fără să știi să înoți.

La nivel de regiuni, ponderea firmelor noi care fac investiţii în primul lor an de activitate se situează între 1% şi 17%, în descreṣtere . Cele mai scăzute ponderi se înregistrează în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est, iar cele mai ridicate ponderi se înregistrează în regiunile Sud-Vest Oltenia, SudMuntenia şi Centru.

Rata de supravieţuire a întreprinderilor la un an de la înfiinţare depăşeşte 65% , dar înainte de criză era la 75%

Întreprinderile active care au supravieṭuit la un an de la înregistrare a rămas din anul 1995 până în anul 2007 la nivelul de aproximativ două treimi din numărul total. În anul 2016 rata de supravieţuire a întreprinderilor la un an este de peste 65%. Proporţia celor care şi-au încetat definitiv activitatea este de 14,3% în creṣtere cu 8,1 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, iar ponderea întreprinderilor încă inactive la un an după înfiinţare se situează în jurul valorii de 16,0%. În anul 2016, regiunea Vest ṣi Sud-Vest Oltenia prezintă cele mai ridicate rate a întreprinderilor inactive la un an de la înfiinţare, aproximativ 27,0%, respectiv 23%, iar regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cea mai ridicată rată a întreprinderilor desfiinṭate.

Citește aici lucrarea Institutului Național de Statistică, publicată zilele acestea.