Numărul de locuinţe terminate în România a urcat în primele trei luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la 10.273 (creștere de circa 2%), potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Puțin peste jumătate s-au construit în mediul urban (56%), restul fiind în rural, unde dacă ne uităm la calitatea locuirii, n-ar trebui să ne lăudăm. Una din trei locuințe terminate anul trecut la țară nu aveau canalizare, iar una din 10 se încălzea cu sobe pe lemne (sau pe combustibil lichid).
Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate arată că numărul locuinţelor terminate din fondurile private a crescut cu 307 locuinţe, iar numărul locuinţelor terminate din fondurile publice a scăzut cu 118 locuinţe. Interesant este că și în cazul locuințelor terminate din bani publici, cele fără canalizare reprezintă un segment important.
În anul 2017 au fost terminate, în România, 53.301 locuinţe, în creştere cu 1.095 locuinţe faţă de anul anterior. Din păcate, precaritatea fondului locativ rămâne o mare problemă.
Avem 8.97 milioane locuințe (la sfârşitul anului 2017, cu 47.600 mai multe faţă de 2016) și 7.5 milioane de gospodării. Diferența de 1.4 milioane locuințe nu înseamnă că acestea sunt case libere, unele familii deținând mai mult de o locuință pe care o închiriază. Altele sunt construcțiile noi care încă nu au fost vândute.
Peste jumătate din locuințele noi sunt în blocuri de peste două etaje, mai arată datele INS.
- Cele mai spaţioase camere sunt în regiunile: Centru şi Bucureşti – Ilfov (în medie unei camere îi revine o suprafaţă locuibilă de 19,3 m.p. fiecare), Vest (19,1 m.p. ) şi Nord - Vest (19,0 m.p. ). Cele mai mici suprafeţe medii locuibile pe o cameră se află în regiunile de dezvoltare: Nord - Est (16,8 m.p.), Sud - Est (16,3 m.p.), Sud - Vest Oltenia (15,6 m.p. ) şi Sud – Muntenia (15,5 m.p.)
- Există o anumită particularitate înregistrată în raportul populaţie/locuinţe: în timp ce numărul populaţiei a înregistrat o dinamică descendentă, fondul de locuinţe a crescut.
- În ceea ce priveşte suprafaţa medie pe o locuinţă, există o diferenţă între oraș și sat: 47,9 m.p. în mediul urban, faţă de 47,0 m.p. în cel rural.
- Cea mai mare discrepanţă în ceea ce privesc utilităţile prezentate anterior, se înregistrează la dotarea cu canalizare (89,0% din locuinţele noi situate în mediul urban au canalizare, faţă de 67,6% în mediul rural.
Scurte concluzii:
Ca să îți îmbunătățești condițiile de locuit e nevoie de bani. Banii îi ai din economii personale, din sprijin financiar extern (părinți, prieteni, remitențe din străinătate etc), credit bancar sau prin sistemul de economisire-creditare, momentan blocat de un control al Curții de Conturi. Deși aflat la baza reconstrucției Germaniei și având un grad de penetrare uriaș în țări că Cehia, Austria, Germania, Slovacia s.a. - în România acest sistem avansează cu mare dificultate.
Noi avem cel mai învechit stoc de apartamente din UE, ceea ce arată că e nevoie de renovări și investiții în case și apartamente. În Cehia și Slovacia, deși salariile la ei sunt duble, prețurile materialelor de construcții sunt relativ egale, ceea ce înseamnă că la ei efortul financiar pentru a face o reparație/renovare e la jumătate față de România.
Proiectul care ar re-porni sistemul este încă în sertarele Comisiei de Buget din Camera Deputaților, după ce senatorii au introdus obligativitatea cliennților de a justifica banii utilizați pentru a li se deconta prima de la stat.
Pe piață mai există creditele ipotecare standard și programul Prima Casă, criticat deja de economiști independenți și de reprezentanți ai BNR, dar Guvernul a mai propus joi un proiect de Ordonanță de Urgență referitor la împrumuturile pentru tineri, care reglementează acordarea de credite de maximum 40.000 de lei pe 10 ani, cu dobândă zero, pentru tineri între 16 și 26 de ani, banii putând fi utilizați și pentru renovări sau chiar achiziții de locuințe.
0
1
