”Fluxul acesta de bani (trimiși de românii care au plecat în străinătate - n.r.), informaţiile cuprinse în fluxul de bani conţin cel puţin sâmburii altor informaţii esenţiale. Vă dau un exemplu, fără să intru în detalii: îţi dai seama din repartiţia geografică a trimiterilor de bani din străinătate către România care este şi mişcarea în sens invers. Cam de unde au plecat cei mai mulţi români. Îţi mai dai seama, dacă te uiţi cu atenţie la cifre şi care este componenţa remiterilor. Adică au fost iniţial pentru a ajuta familiile din România. Cu timpul s-a constatat uitându-ne cu atenţie la aceste remiteri că oamenii au vrut să facă mici investiţii. Din patriotism local, din patriotism general, din nevoie, din aspiraţie”, a spus vineri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la o conferință de specialitate.
”Analiza remitenţelor băneşti ale românilor din străinătate arată că unii au trimis bani în ţară pentru a începe activităţi de afaceri, iar acesta este un lucru foarte bun. Acelea chiar sunt investiţii, investiţii productive” a mai spus Isărescu.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinţei, remitenţele băneşti ale românilor din străinătate au fost de 3,792 miliarde de euro în 2017, faţă de 3,153 miliarde de euro în 2016. În primele trei luni din acest an, acestea s-au cifrat la 720 milioane de euro. Potrivit datelor prezentate vineri în cadrul conferinței, numărul românilor care lucrează înafara țării este în jur de 3.5 milioane.
"Această instituţie se ocupă de statistica balanţei de plăţi, această instituţie înţelegând Banca Naţională a României, şi statistica balanţei de plăţi este o statistică dificilă, De câţiva ani o facem nu pe bază de date bancare, adică cerem băncilor date despre plăţile şi încasările externe, ci o facem pe bază de survey-uri. Trimitem oameni care se duc la rădăcina plăţilor şi încasărilor externe, adică la întreprinderi. Este o activitate extrem de laborioasă. Ori în balanţa de plăţi a României o să vedeţi cifrele, o bună parte din balansarea deficitului comercial al României vine de la remiterile românilor din străinătate", a declarat Mugur Isărescu.
Potrivit Guvernatorului, o parte din migranţi au plecat din sate, din comune şi probabil vor să deschidă la întoarcerea în ţară, ei sau rudele lor, afaceri în agricultură. Acest lucru ar avea un efect pozitiv extraordinar asupra României cel puţin din două motive. Primul ar fi că potenţial agricol al României este subvalorificat şi în al doilea rând că alături de investiţiile mari, la fel de importante, poate chiar mai bune, ar fi şi investiţiile mici care ar stabiliza forţa de muncă şi ar duce la unităţi antreprenoriale de natură să valorifice resursele locale. ”Sunt și eu curios care e potențialul de investiții al romnânilor din afara țarii!”, a încheiat Isărescu.
Remitențele - sau banii trimiși în țară de către românii care lucrează în străinătate - sunt foarte greu de măsurat cu precizie, existând situații în care aceștia nu parvin rudelor prin inetrmediul băncilor sau firmelor de transfer rapid, ci la plic prin șoferii de autocare, cash transmis prin prieteni sau colegi care se întorc în țară sau chiar proceduri mai sofisticate: românii își fac un card la o bancă străină, vin cu cardul și îl lasă unei rude din țară, iar cardul este alimentat tot din străinătate, fără a fi luat în vreo evidență națională.
Experții în migrație spun că nivelul remitențelor poate fi cel mult un proxy pentru intenția de a reveni în țara a celui care trimite bani. Remiterea de sume consistente poate fi asociată cu ipoteza construcției unei case sau a intenției ferme de revenire în România, în vreme ce remiteri în scădere poate fi asociată cu ipoteza inversă.
0
3
