Într-un discurs ținut marți la Craiova, Guvernatorul BNR a repus pe tapet controversatul subiect al Parcului cu platani sau Arenelor BNR, care urmează să fie cedate Guvernului. Reamintim că în ultima perioadă, atât omul de afaceri Ion Țiriac cât și Ilie Năstase au adresat acuzații dure și chiar au intentat un proces Băncii Centrale privind legalitatea achiziției din 1946, dar și privitoare la sumele pretinse de BNR că le-ar fi investit acolo. "BNR a spus că că au investit nu știu câți bani în Arenele Progresul în februarie 1990. Nu-i adevărat! Eu din banii mei am investit acolo!", a spus Ion Țiriac, la o întâlnire în cadrul Comisiei de Buget a Senatului. Țiriac a mărturisit că a acționat BNR în instanță, avându-l alături și pe Ilie Năstase.
Senatul a aprobat proiectul de lege prin care arenele sportive deținute de Banca Națională a României în Parcul Cotroceni din Capitală vor fi transferate Guvernului, urmând ca acesta să decidă prin ce instituție le va administra ulterior. Disputa cu privire la Arenele BNR durează de câteva luni, Banca Centrală susținând că deține dreptul de proprietate al Arenelor (vezi aici detalii), în vreme ce senatorul Daniel Zamfir spune că Protocolul în baza căruia BNR a primit acel complex este nul de drept. Reprezentanții Băncii Centrale au exprimat într-un punct de vedere de 21 de pagini transmis de la cabinetul primului viceguvernator, Florin Georgescu, că proiectul de lege nu are susținerea BNR, din motive ce țin de încălcarea legislației naționale și a celei europene.
Vezi aici punctul de vedere al BNR, transmis de Florin Georgescu
Situația juridică a Arenelor BNR este una complicată, dar dacă ambele părți ar da dovadă de voința fermă, problema s-ar putea detentiona. Țiriac ar dori (potrivit propriilor afirmații) să readucă acolo profitabilul turneu Romanian Open tenis, acuzând BNR că nu îl lasă. La rândul lui, BNR spune că legile europene nu îi mai permit finanțarea altor activități decât cele legate de politică monetară. Există voci în piață care spun că toată afacerea ar avea un iz de business imobiliar, dată fiind valoarea terenurilor puse în discuție. Dar nimeni nu îndrăznește să/și asume declarații oficiale pe această temă.
Ce a spus marți, Guvernatorul Isărescu la Craiova:
- Întregul imobil a ajuns în proprietatea BNR ca urmare a unei legi. Prin legea 336/1946, Societatea de Dare la Semn era autorizată să schimbe terenul care fusese donat de Stat în timpul lui Alexandru Ioan Cuza cu Banca Națională a României. Astfel, Societatea de Dare la Semn a primit de la BNR 345 milioane lei, precum și 65 de ha din pădurea Tunari, cumpărate în același an de banca centrală la prețul de 780 milioane lei. Ulterior, în 1948, BNR a mai achiziţionat un teren mult mai redus ca suprafață, de doar 280 metri pătrați, situat în str. Dr. Lister nr. 37, pentru care a achitat suma de 500 000 lei. Menționez că în actul de vânzare – cumpărare întocmit cu Societatea de Dare la Semn, se atestă că pe actualul amplasament al arenelor au fost amenajate tribune și terenuri de tenis încă din perioada interbelică, Societatea „Tennis Club Român” având calitatea de chiriaș în perioada 1934-1949.
- Se împlinesc 4 ani de când BNR a inițiat o corespondență cu reprezentanții statului pentru a prelua, printre altele, proprietatea asupra arenelor de tenis, și nu pentru că acestea s-ar fi aflat într-o stare avansată de degradare, ci tocmai pentru că ar aduce un plus de valoare sportului românesc. Ulterior preluării cu plată, în urmă cu 27 de ani, de la Ministerul Tineretului și Sportului, Arenele BNR nu s-au aflat vreodată în stare de degradare și nu se află nici în prezent într-o asemenea situație, dovadă fiind desfășurarea chiar luna viitoare a turneului feminin WTA, în colaborare cu Federația Română de Tenis.
- Dreptul de proprietate al BNR nu a fost pus niciodată la îndoială. Cu titlu de exemplu, revin la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2003, pe care am menționat-o și mai devreme, prin care 20 imobile ale BNR au trecut în proprietatea statului și 5 imobile au trecut de la stat în proprietatea BNR.BNR, prin reamenajarea parcului şi dezvoltarea clădirilor, nu a făcut altceva decât să adauge valoare unei zone de patrimoniu a Bucureştilor, cu platani protejaţi de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Punerea în valoare a arenelor de sport aflate în cadrul acestui parc trebuie să se facă în condiţiile legii pentru ca întregul ansamblu să îşi pastreze şi valoarea de patrimoniu şi cea utilitar-sportivă
0
0
