Reprezentanții Bursei de Valori București (BVB) discută cu reprezentanții autorităților pentru aplicarea modelului polonez de folosire a fondurilor europene pentru sprijinirea listărilor pe piața de capital a companiilor private. Practic, statul ar trebui să plătească 50% din costul listării, folosindu-se de fondurile europene.
„Polonia are ca strategie dezvoltarea antreprenorilor locali și transformarea lor în lideri regionali ca să acapareze cotă de piață în alte țări, prin toate vehiculele financiare pe care le-au creat. Aici, una dintre măsurile care a avut cel mai mare impact și este de succes, este atragerea de fonduri europene pe baza cărora să plătească maxim 50%. Deci statul prin fonduri europene să achite contravaloarea maximă de 50% din costul de listare atât a emisiunilor de acțiuni, cât și de obligațiuni pe care aceste companii ar putea să le efectueze prin intermediul bursei de la Varșovia”, a declarat Lucian Anghel, președintele Bursei de Valori București, pentru HotNews.ro.
Cu alte cuvinte, spune el, polonezii absorb fonduri europene și stimulează atragerea de capital, atât de importantă pentru orice antreprenor, inclusiv în România.
- Unul dintre minusurile IMM-urilor din România este insuficiența capitalului. Foarte multe companii din România sunt subcapitalizate. Au activ net negativ. 10.000-12.000 de companii sunt bancabile.
- Un studiu făcut de o instituție financiară internațională în rândul antreprenorilor din mai multe țări europene, primul element împotriva unei listări a fost considerat costul cu avocații, cu intermediarii, toate procedurile de listare. Mai este vorba de dosarul pe care trebuie să-l facă.
- Există studii, făcute inclusiv de Banca Mondială, care arată faptul că o companie listată plătește mult mai multe taxe și impozite către buget decât una nelistată. Explicația este relativ simplă, pentru că o companie listată nu va face optimizare fiscală atât de mult pe cât face una nelistată. Evident, compania listată dorește întotdeauna să arate pe bilanț transparent niște rezultate foarte bune, astfel încât și evoluția prețului acțiunii să fie ascendent, pozitiv.
„Comisia Europeană încearcă, în momentul de față, să găsească soluții alternative pentru IMM-uri, astfel încât să le permită acestora accesul mai facil pe piața de capital. Sunt o serie de grupuri de lucru prin care se încearcă să se identifice ce reglementări să modifice astfel încât IMM-urile să aibă un acces mai ușor la listarea pe bursă, atragerea de capital prin bursă sau la listarea de obligațiuni”, a explicat Anghel.
Dacă ne uităm în perioada 2016-2018, spune el, România a avut 6 IPO-uri (oferte publice inițiale) private, ungurii au avut două, Viena a avut două, Sofia – două, Praga - una, Atena - niciuna.
Potrivit acestuia, la nivel mondial, anul trecut s-au delistat mai multe companii decât s-au listat.
