Doar 3% din românii care dețin creanțe active cesionate se află în străinătate (studiu)

de DP     HotNews.ro
Luni, 18 iunie 2018, 12:09 Economie | Finanţe & Bănci


Doar 3% din cetenii români care dein creane active cesionate se afl în strintate
Foto: sxc.hu
Doar 3% din cetățenii români care dețin creanțe active cesionate se află în străinătate, arată un studiu al Debt Collection Agency (DCA). Dintre aceștia, 56% sunt barbați, iar mai bine de jumătate (51%) au vârsta între 31 și 50 de ani. Un procent important de datornici aflați în străinătate, de 23%, au vârsta între 51 și 65 de ani, fiind urmați de cei între 18 și 30 de ani (16%). Restul de 10% au peste 65 de ani, mai arat[ datele studiului.

Potrivit reprezentanților DCA, cei mai mulți dintre românii cu datorii aflați în afara țării și care decid să-și achite restanțele o fac pe cale amiabilă, realizând plăți prin transfer bancar. Ceilalți trimit bani persoanelor împuternicite să facă aceste operațiuni. „Chiar dacă românii din străinătate au mai puține datorii vândute, rata de recuperare a creanțelor în cazul lor este cu aproximativ 40% mai mică decât în privința românilor aflați în țară”, arată Dimana Vlaeva, Managing Director al DCA.

În privința tipului datoriilor cesionate și care aparțin persoanelor fizice, majoritatea acestora provin, în continuare, din sistemul bancar, având în vedere tendința de reducere a riscului asociat creditelor neperformante. În top se află și datoriile provenite din serviciile telecom.

În cazul companiilor, cele mai multe datorii cesionate sunt din segmentele: retail, farmaceutic, IT și distribuție. Potrivit celor mai recente date Eurostat, aproximativ 17% din români aveau datorii, anul trecut, la plata utilităților, ipoteci, chirii sau achiziții în rate, în scădere față de anul anterior (19,7%).

Biroul european de statistică mai arată că 15,6% aveau datorii doar la plata utilităților, față de 18% în 2016. Totodată, 2,7% aveau restanțe la plata ratelor pentru diverse achiziții de bunuri, față de 3,3% în 2016. „În ultima decadă, anii 2012 și 2013 au reprezentat vârful de restanțe ale românilor la plata acestor obligații, cu un procent de aproape 30%. Anii de criză i-au obligat totuși să fie mai atenți la componenta de economisire, dar și la cheltuieli nejustificate”, punctează Dimana Vlaeva.

Pe cale de consecință, scăderea creditării a continuat pe parcursul lui 2017, ceea ce a dus și la reducerea ratei globale a creditelor neperformante la 6,4% la sfârșitul anului, comparativ cu 9,62% la sfârșitul lui 2016. Încă mai mare decât media din UE de 4,4%, aceasta se află în banda de risc mediu. Expunerea IMM-urilor domină în ceea ce priveste soldul datoriei neperformante (40% din total) și prezintă cel mai mare grad de neperformanță (15,8%). Rata creditelor neperformante în comerțul cu amănuntul este semnificativ mai mică și pe un trend descrescător (5,8% la sfârșitul lunii septembrie 2017, față de 7,1% la sfârșitul anului 2016).

 Băncile locale au vândut anul trecut creditele ne­per­formante pe seg­men­tul corporate la un preţ mediu de 9% din va­loa­rea nominală a împrumutului, în timp ce în cazul creditelor pentru re­tail pre­ţul mediu a fost de 12%, po­trivit unei analize a lui Florin Geor­gescu, prim-viceguvernator al BNR.

Creditele neperformante corpo­rate vândute de băncile locale în 2016 au însumat 437 mil. euro, în timp ce volumul creditelor neperfor­man­te de retail au cumulat 288 mil. euro, potrivit lui Georgescu.

În perioada 2014-2016 preţul de vân­zare al creditelor neperformante pe segmentul companiilor a fost în me­die de 8,5% din valoarea nominală a portofoliilor, însă au existat variaţii sem­nificative de la an la an.




Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.






899 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by