În fiecare zi la oră 11:00 băncile care fac parte din grupul celor care afișează prețuri pentru ROBID –ROBOR își pun prețurile în pagină. Timp de 15 minute aceste prețuri nu pot fi schimbate. Concret fiecare bancă arată la ce preț cumpără și la ce preț vinde lichiditate pentru fiecare scadență: o zi, o săptămână , 6 luni etc.
- ROBID arată prețul la care banca vrea să cumpere lichiditate și ROBOR arată prețul la care banca vrea să ofere lichiditate. Tranzacțiile la ROBID-ROBOR se fac în 5 milioane de RON, sumele nu sunt foarte mari relativ la adâncimea pieței. Scopul acestui benchmark este acela da a reda imagina REALĂ asupra situației pieței interbancare și de a oferi un benchmark pentru prețul lichidității în RON la diferite scadențe.
- Astfel, dacă o bancă nu vrea să ofere lichiditate pune un preț mare ROBOR ridicat iar dacă o bancă vrea să atragă lichiditate pune un preț mare ROBID. În situații de criză de lichditate observăm o creștere a ROBID ROBOR. Dacă o bancă nu vrea să atragă lichiditate pune un ROBID mai mic iar dacă vrea să ofere lichiditate un ROBOR în scăderâ. (explicații date de Florin Cîțu)
- În ceea ce mă priveşte, eu văd normalizarea ca însemnând revenirea, în cele din urmă, la valori pozitive ale ratelor reale ale dobânzilor. Mă îndoiesc, totuşi, că acesta va fi un proces rapid. În cazul României, paşii parcurşi până acum în sensul normalizării politicii monetare – BNR a ridicat de trei ori rata dobânzii de politică monetară în acest an, după îngustarea coridorului format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente spre finele anului 2017 – au fost favorizaţi de două elemente pozitive în evoluţia sectorului bancar.
- Totuşi, un avans prea rapid ar fi riscant. În cazul BCE, deşi a început deja procesul de reducere a volumului de achiziţii de active financiare, este puţin probabil ca o mişcare în sus a ratei dobânzii-cheie să aibă loc curând. Nici în cazul unor ţări din grupul obişnuit de referinţă, precum Polonia şi Ungaria, condiţiile macroeconomice interne, cu niveluri ale inflaţiei curente şi proiectate plasate sub ţintă, nu par să justifice începerea unui ciclu de întărire a politicii monetare în acest an. Atât timp cât ratele reale ale dobânzilor rămân negative în toată Europa, un diferenţial de dobândă prea mare faţă de celelalte bănci centrale din regiune ar antrena presiuni excesive în sensul aprecierii leului, care – deşi cu efecte favorabile în planul inflaţiei – nu ar fi o evoluţie dezirabilă, dată fiind accentuarea dezechilibrului extern.
- Prin urmare, identificarea dimensiunii adecvate a diferenţialului de dobândă este esenţială – după întărirea substanţială care a avut loc începând cu luna septembrie 2017, concretizată în creşterea cu aproape 200 de puncte de bază a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară interbancară (o evoluţie normală având în vedere diferenţialul de inflaţie), este probabil înţeleaptă o abordare mai prudentă de acum înainte. În consecinţă, acţiunile viitoare ale BNR vor depinde de modul în care se desfăşoară în Europa procesul de normalizare a politicii monetare. Întrebarea nu este „dacă” acest proces va avea loc, ci „când” (şi „cum”) se va produce. Va căpăta în cele din urmă viteză, iar impactul inversării politicii monetare a principalelor bănci centrale asupra economiilor emergente nu trebuie subestimat.
Cotația leului va depinde cred mult de contextul extern, în special de nivelul dobânzilor din zonă euro și de sentimentul investitorilor vis-à-vis de piețele așa-numit emergente, din care face parte și România. Din perspectivă locală, aș vedea că fundamentată o traiectorie de deprecierea a monedei naționale de circa 2% pe an, căreia i-ar corespunde un curs de circa 4,69 în septembrie și 4,73 în decembrie, însă factorii menționați mai sus pot determină deviații chiar semnificative de la această traiectorie. Faptul că avem acum un diferențial de dobânzi important față de monedele țărilor europene și faptul că BNR își menține flexibilitatea în ce privește operațiunile de gestiune a lichidității cred că sunt de natură a atenua astfel de deviații, conferind o stabilitate ceva mai mare a leului. Să priviți așadar nivelurile menționate mai sus mai degrabă că niște limite superioare ale cotației leu/euro”, a explicat pentru HotNews Horia Braun, economistul sef al BCR. Suntem in curs de revizuire, dar nu o sa fie pasi mari, a mai precizat acesta pentru HotNews.ro
- Ce înseamnă asta pentru rata ta?
Sunt sigur ca majoritatea ministilor din guvern au la fel de multa idee despre economie ca si bunica mea cand zice: sigur ne da pensia marita. Cum sa nu, banii sunt facuti la xerox....
De fapt PSD-ul este interesat de guvernare cat sa puna mana pe banii de la buget.
Scopul lor principal este sa modifice legile justitiei si sa scape penalii de puscarie.
Si a statului paralel si acelui perpendicular
A, da! Era sa uit: e vina lu' Base !
Care este formula de calcul, sau cum a ajuns autorul la asemenea ineptie? A auzit la babe in piata?
Sa va explic. Dobanda fixa este stabilita in urma unor calcule ale unor oameni cu ceva pregatire, nu scoasa din burta. Exista o foarte mica sansa, daca cumva ROBOR ar urca masiv.. peste 10 sa zicem, sa iesiti mai castigati, nu la nivelul asta.
Cu alte cuvinte, banca nu pierde niciodata. Nu te gandi ca treci pe rate fixe si gata, ai iesit in avantaj :)
Pe 18 septembrie 2017, Robor a atins valoarea de 1%, în ultima zi lucrătoare a lunii septembrie a ajuns la 1,58%, iar la 1 noiembrie a atins pragul de 1,89%. Azi, Robor la 1 an este de 3,17%, iar cand cel la trei luni - 3M - atinge 3%, vorbim de o crestere de 18,4% la ratele Prima Casa. Parca Manole zicea ca nu vrea un Robor de 4%...
Isarescu il iubeste pe ponta, dar nu il iubeste pe dragnea, probabil nu ii plac dintii lui, de aia i-o trage cu roboru peste oki, si cu cursu tot mai mare la euro de 1 an incoace.
Se poate si mai mult - va rugam sa nu ii provocati..
Mai putin, mai deloc - asa ca....