Inflația ar putea urca în iunie la 5.4%, spun economiștii Unicredit. Asta e vestea proastă. Cea bună e că unii nu vor resimți creșterile prețurilor

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 20 iunie 2018, 15:16 Economie | Finanţe & Bănci


Unii economisti sunt de parere ca inflata va continua sa urce
Foto: sxc.hu
​Am trecut miercuri prin piața din spatele fostului cinema Cultural, de pe B-dul Obregia, din Capitală. La brutăria locală, franzeluțele care costau 30 de bani, azi costau 50 de bani. Am întrebat-o într-o doară pe vânzătoare de ce au urcat prețul franzeluțelor și mi-a ”destăinuit” secretul: a crescut prețul petrolului pe plan mondial! Insistând, am aflat că patroana afacerii a aflat că oamenilor le-a crescut salariile, așa încât își pot permite să dea mai mult pe un produs atât de important precum e pâinea. ”Dar să știți că sunteți singurul care, după ce le-am dat-o pe aia cu prețul petrolului, a continuat cu întrebările. Ceilalți au dat din cap că au înțeles și au plecat cu plasele pline, fără alte întrebări”, a mai spus miercuri vânzătoarea de pâine. În asemenea condiții, nu mă mir că există așteptări justificate de creștere a inflației la 5.7% în iunie.

Economiștii Unicredit au publicat recent un raport în care estimau că nu ar fi deloc improbabil ca inflația din iunie să atingă 5.7% și să rămână la peste 5% până prin septembrie. Puteți citi Raportul Unicredit aici.

Trebuie spus din start că inflația e un indicator personal. Că fiecare om cheltuiește după bunul plac banii proprii ca să-și asigure standardul propriu de viață dorit. Unii preferă să mănânce cartofi prăjiți cu ceafă de porc, în vreme ce alții preferă puiul sau doar legumele. Pe scurt, obiceiurile personale de consum sunt fie dezinflaționiste, fie dimpotrivă.
De asemenea, la oraș, inflația e alta decât la sat. În plus, dacă ești patron, ai de-a face cu o altă inflație decât dacă ești pensionar. În fine, criteriile te diferențiază.

Ponderile diferă și ele după perioade ale anului. Iarna consumi mai multă carne de porc întrucât așa cer Sărbătorile de Crăciun la români. Primăvara, merge mai bine puiul.

Într-o discuție cu regretatul economist Gheorghe Cercelescu, acesta îmi povestea:  ”Vezi și tu cum presa străină scrie cum că oamenii de afaceri români mai întâi își cumpără vile și limuzine de lux și apoi investesc în producție. Actuală situație din economie readuce în memorie o celebră anecdotă de la începutul anilor '60.  Conducerea "fabricii de filme" de la Buftea, care doar ce se modernizase cu mașini și instalații de ultima oră importate din Germania, l-a invitat pe marele Arghezi să o viziteze. La sfârșitul plimbării prin studiouri, gazdele l-au întrebat pe celebrul Arghezi ce impresie i-a făcut nouă tehnologie. La care Arghezi, fără să stea prea mult pe gânduri, le-a răspuns tot printr-o întrebare: "Dar nemții unde sunt? ” La noi încă persistă criza nemților, zicea bătrânul Cercelescu.  

  • Nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară (fost membru FED)
Primul principiu al unui război este "cunoaște-ți inamicul", scrie un editorialist al Bloomberg. Dar nu întotdeauna acest lucru e posibil. Atunci când Isărescu și ceilalți membri ai CA din BNR cresc dobânda cheie de teama supraîncălzirii economiei, trebuie spus că sunt multe lucruri pe care nu le cunosc despre inflație. Băncile centrale de multe ori conduc în orb bătălia cu inflația.

Daniel Tarullo,fost membru al boardului FED,  într-un mesaj transmis către Brookings Institution în octombrie 2017 (după ce demisionase) admitea că nu există o teorie a dinamicii inflației care să funcționeze suficient de bine pentru a putea fi utilizată în timp real de politica monetară.

Imaginați-vă Banca Centrală ca pe un bucătar care stă cu mâna încleștată pe butonul care reglează nivelul flăcării gazului de sub oală. Dacă economia nu reacționează, bucătarul face flacăra mai mare. Dacă economia dă în clocot, dă flacăra la mai mic.

Numai că apare și aici o problemă: în oală ai și carne și cartofi și ceapă. Unele fierb mai repede decât altele iar o flacără mică (sau mare) le ajută pe unele dar le face praf pe altele. Exact ca în domeniul prețurilor. Prețurile nu se mișcă la unison!

Ceea ce Institutul Național de Statistică definește ca fijnd inflația, este doar o medie ponderată a creșterii și scăderii prețurilor tuturor bunurilor și serviciilor dintr-un coș care reflectă cheltuielile tuturor românilor. Aceste prețuri se modifică din mai multe motive, inclusiv datorită evoluției tehnologiei, preferințelor consumatorilor dar și din cauza costurilor importurilor (prin cursul de schimb).

De asemenea, oamenii percep diferit inflația. Detalii, aici.

De retinut:
  • 1. Potrivit unor sondaje citate de Banca Centrala Europeana,  oamenii acorda o atentie mai mare preturilor care cresc decat celor care sunt stabile sau scad - majorarile de preturi ne raman, de asemenea, mai mult timp in memorie.
  • 2. Cheltuielile marunte, frecvente sunt mai puternic percepute.  In ultimii ani, preturile unor bunuri si servicii achizitionate in mod frecvent au crescut peste medie. Printre acestea se numara benzina, painea si biletele de transport in comun. Adeseori, acordam o atentie prea mare variatiilor preturilor acestor articole atunci cand ne gandim la inflatie, ceea ce ar putea insemna ca, in cele din urma, supraestimam rata reala a inflatiei.
  • 3. Cheltuielile prin plati electronice sunt mai putin percepute - o suma substantiala din bugetul gospodariei noastre este cheltuita pe bunuri si servicii achizitionate mai rar, cum ar fi masinile si vacantele. Exista si articole pentru care plata se face adesea prin transfer bancar automat, cum ar fi diferitele facturi care pot fi astfel achitate. Tendinta noastra este de a remarca mai putin aceste cheltuieli si variatiile preturilor articolelor astfel achizitionate atunci cand ne gandim la inflatie.
  • 4. Inflatia "personala" - indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC) are la baza un cos mediu de bunuri si servicii. Acest cos mediu este reprezentativ pentru toate gospodariile populatiei. Cu toate acestea, s-ar putea ca gospodariile in care se inregistreaza o inflatie peste medie sa simta mai acut acest lucru decat cele in care inflatia este sub medie.Exemplu: daca preturile benzinei cresc mai mult decat preturile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot "simti" o rata a inflatiei care este mai mare decat IAPC, cheltuielile acestora cu benzina depasind media. Spre deosebire de acestea, persoanele care folosesc mai rar sau nu folosesc deloc un autoturism propriu inregistreaza o rata a inflatiei "personale" mai scazuta.
  •  5. Ratele inflatiei sunt anuale, dar memoria noastra pastreaza informatii mult mai indepartate IPC este inclus, de obicei, in rapoarte ca ritm anual de crestere, ceea ce inseamna ca nivelul general al preturilor pentru o anumita perioada de timp - de exemplu, mai 2013 - este comparat cu cel din aceeasi perioada a anului anterior - respectiv mai 2012. In formarea perceptiilor personale, populatia are in vedere preturile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendinta preturilor este de a creste substantial, chiar si atunci cand se inregistreaza o rata anuala a inflatiei scazuta. De exemplu, daca ritmul anual de crestere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al preturilor va fi crescut cu peste 20%.
  •  6. Variatii ale preturilor comparativ cu variatii ale nivelului de calitate - de cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Uneori, se produce in acelasi timp si o modificare a calitatii produsului. Acest lucru e luat in considerare de IAPC prin scaderea variatiei datorate calitatii. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei. Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs.  Franta are chiar pe site-ul Statisticii lor o aplicatie prin care fiecare isi poate masura inflatia personalizata. Pentru ca , in mod corect au remarcat ei, nu exista consumator mediu.

Vezi aici cum se calculeaza inflatia personala

  • Consecințele creșterii prețurilor (în România):
Pentru Guvern: erodează creșterile salariale promise prin intermediul programului de guvernare. Dă apă la moară atacurilor la BNR, instituție văzută în mod fundamental greșit ca fiind anti-Guvern.Duce la nemulțumiri și potențiale ieșiri în stradă.

Pentru BNR: Îi sporește vulnerabilitatea în fața atacurilor Guvernului. Îi pune în fața unui scenariu (încă puțin probabil la această oră) de a rata ținta de inflație.

Pentru români: Îi pune în fața scenariului creșterii dobânzilor la credite (prin majorarea dobânzii cheie -focul de sub oală și a alinierii ROBOR, care dă semnalul în materie de dobânzi la împrumuturi), le reduce puterea de cumpărare și le ”mănâncă” din salarii.

Nimeni nu câștigă, asta e clar. Ceea ce nu este clar e faptul că deși PSD pare să nu înțeleagă din mecanismele de funcționare ale economie, continuă să se încăpățâneze în luarea de măsuri totalmente deraiate de la orice logică economică.



Citeste mai multe despre   










1539 vizualizari

  • +3 (5 voturi)    
    psd = faliment (Miercuri, 20 iunie 2018, 15:21)

    pepper89 [utilizator]

    .


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version