​Domnul Ionescu nu va pleca nici anul acesta în concediu, deși și-ar fi dorit să-și ia micul dejun pe o tersasă la malul mării. De fapt, poate că își va lua câteva zile libere, dar o să stea acasă, că nu-și permite mai mult. "Lasă dragă, îți promit că te duc anul viitor în Grecia", i-a spus el soției, după ce și-au calculat cu ce bani vor rămâne în vara viitoare. Oricum, Ionescu nu mai văzuse marea de vreo 5 ani. Cu doi copii mici și "aproape" proprietarul unui apartament cu trei camere cumpărat pe credit, Ioneștii au acum alte priorități decât să se distreze în concediu: cheltuielile cu copii, raele la bancă, plus cheltuielile cu mâncarea și întreținerea nu le mai lasă aproape nimic în buzunar. Ceea ce nu știe domnul Ionescu este că face parte din cele 49,5% de familii de români care nu-și permit un concediu înafara casei.

HotNews.roFoto: Hotnews

În general, pentru majoritatea gospodăriilor, nivelul veniturilor pe care le realizează şi în special al celor care rămân la dispoziţia lor după efectuarea cheltuielilor pentru producţia gospodăriei şi pentru plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor etc. este foarte scăzut în raport cu cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru satisfacerea nevoilor de consum, se arată într-o cercetare statistică publicată joi de Institutul Național de Statistică. Lucrarea poate fi consultată aici.

  • Atât în anul 2017, cât și în anul 2016, numai 6,4% din totalul familiilor care au apreciat că pot face faţă cheltuielilor cu venitul de care dispun şi-au putut permite înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 14,7% (13,3% în anul 2016) cumpărarea unor produse electrocasnice, 31,2% (30,2% în anul 2016) cumpărarea de haine noi.
  • Petrecerea unei săptămâni de concediu în afara locuinţei a fost accesibilă pentru 21,1% (18,1% în anul 2016), vizionarea de spectacole de teatru sau cinema pentru 11,0% (11,7% în anul 2016), iar cumpărarea de cărţi, ziare, reviste pentru 14,8% (16,1% în anul 2016).
  • Frecvenţa celor care îşi pot permite, cu veniturile de care dispun, satisfacerea acestor nevoi este mult mai scăzută, pentru întreaga gamă a acestora, în cazul gospodăriilor de agricultori şi şomeri. Lipsa resurselor financiare a determinat o mare parte a gospodăriilor să nu poată plăti la timp pentru consumul utilităţilor.
  • Astfel, 36,8% (35,4% în anul 2016) din totalul acestor gospodării, 41,5% (37,0% în 2016) din gospodăriile din mediul urban şi 32,4% (33,9% în 2016) din gospodăriile din mediul rural nu au posibilitatea plăţii la timp a serviciilor legate de întreţinerea locuinţei. 
  • Ponderea gospodăriilor de şomeri care nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul net realizat, în anul 2017, a fost de 55,7%, din care 34,5% nu şi-au putut plăti la timp serviciile legate de întreţinerea locuinţei, această cifră ridicându-se la 44,9% în mediul urban. 
  • Factura consumului de energie electrică nu a putut fi achitată la timp de 15,8% gospodării, ponderea acestora fiind de 16,4% în mediul urban şi de 15,2% în mediul rural, abonamentul la radio şi televiziune nu a putut fi plătit la timp de 7,0% gospodării, iar factura telefonică de 7,2%. 
  • Ponderea gospodăriilor care au apelat la economii pentru a face faţă cheltuielilor curente a fost de 7,7%, a celor care au făcut împrumuturi de la rude, prieteni sau alte persoane 4,5%  (7,2% în cazul gospodăriilor de şomeri), iar a celor care au avut nevoie de ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni sau alte persoane a fost de 10,7% (29,5% în cazul gospodăriilor de şomeri).

Potrivit rezultatelor Anchetei Bugetelor de Familie, din totalul familiilor care locuiesc la oraș, cele de salariaţi au reprezentat 52,6%, iar cele de pensionari 39,4%. Pe regiuni, ponderea familiilor de salariaţi variază între 34,3% în Nord-Est şi 56,7% în Bucureşti/Ilfov.

Lucrurile nu stau foarte diferit față de alte țări. In SUA, familia Ionesco (dacă e s-o ”americanizăm puțin) face parte din cei 43% dintre americani care nu vor pleca în vacanță în acest an, potrivit unui sondaj publicat de Chicago Tribune. Motivul principal sunt banii, spun aproape jumătate dintre cei care spun că nu vor pleca nicăieri. Alți 11 la sută au declarat că nu pot să-și piardă timpul de lucru, în timp ce 3 la sută au spus că nu-i place să fie departe de muncă.

În Europa, una din trei familii nu-și permit un concediu, potrivit datelor Eurostat. Cei mai ”norocoși” sunt elvețienii, iar la capătul opus stau românii și croații.