În ultimul an și jumătate (ianuarie 2017-iunie 2018), Direcția de Verificări Fiscale din cadrul ANAF a încheiat 219 verificări ale situaţiei fiscale personale și de inspecție fiscală parțială privind impozitul pe venit, au transmis marți oficialii ANAF la solicitarea HotNews.ro. Inspectorii Fiscului au depistat venituri nedeclarate de peste 100 de milioane de euro, stabilind obligații de plată de peste 120 milioane de lei. Reporterul HotNews a stat de vorbă cu șeful Direcției de Verificări Fiscale, pentru a află de unde sunt cei cei 219 români, ce vârste au, dacă sunt din zona publică sau privată, dacă își cumpără case în țara sau preferă alte state, despre câte de"inventivi" suntem față de alte nații din acest punct de vedere, dar și despre ce îi motivează pe unii români să își ascundă banii de Fisc.
Rep: Câte verificări ale situației fiscale personale (cât și inspecții fiscale parțiale) ați încheiat anul trecut și în primele 6 luni din acest an?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: În perioada 01.01.2017 – 31.12.2017 au fost finalizate 166 acţiuni de verificare a situaţiei fiscale personale și de inspecție fiscală parțială privind impozitul pe venit, iar în perioada 01.01.2018 - 31.05.2018 au fost finalizate 53 acțiuni.
Rep: Care a fost cuantumul veniturilor considerate ca fiind nedeclarate în urma acestor verificări?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: În cadrul acestor acțiuni de control au fost constatate venituri totale de 463.321.197 lei, a căror sursă nu a fost identificată, drept urmare s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare de plată (impozit pe venit și obligații fiscale accesorii suplimentare) în valoare totală de lei 121.335.970 lei.
Rep: Cum justifică românii prinși cu venituri nedeclarate, aceste sume? Și ce fac cu banii, în ce îi plasează?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: Pentru diferențele între veniturile identificate cu ocazia verificărilor efectuate și veniturile declarate ale persoanelor fizice verificate, au fost invocate explicații precum: deținerea sumelor semnificative în numerar la începutul perioadei verificate, împrumuturi primite de la diverse persoane fizice (de obicei în numerar) în perioada verificată, sau restituiri ale unor împrumuturi acordate anterior perioadei verificate de către persoanele fizice verificate altor persoane fizice.
În ceea ce privește plasarea banilor, în cele mai multe cazuri, diferențele de venituri constatate în verificarea situației fiscale personale provin din creditările societăților la care persoanele fizice în cauză sunt acționari/asociații sau din achiziții de bunuri imobile și autoturisme.
Rep: Din ce județe provin cei verificați și care este media lor de vârstă?
28 dintre ei sunt din București, 19 sunt din Ilfov, 11 din Cluj, 10 din Suceava, 9 din Brașov, 8 din Buzău, câte 7 din Bihor, Brăila, Constanța și Dolj, câte 6 din Argeș, Gorj,, Maramureș, Tulcea și Mureș, câte 5 din Hunedoara, Prahova și Vrancea, câte 4 din Călărași, Galați, Ialomița, Sălaj și Timiș, câte 3 din Alba, Arad, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Dâmbovița, Giurgiu, Harghita și Neamț și câte două cazuri din Bacău, Caraș-Severin, Iași, Satu-Mare, și Teleorman.
Media de vârstă a persoanelor verificate a fost 45 ani (vârste cuprinse între 25-65 ani). Precizăm că vârsta nu constituie un criteriu sau un factor pe baza căruia Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice efectuează analize de risc sau formulează concluzii privind neconformarea fiscală.
Rep: Câte persoane sunt din sectorul public și câte din cel privat?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: Din totalul persoanelor verificate, cinci persoane sunt angajate în sectorul public, iar 214 sectorul privat.
Rep: Cât de mult cooperează cu dumneavoastră cei depistați cu venituri nedeclarate, odată prinși?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: În cadrul acțiunilor de verificare fiscală personală, persoanele verificate și au avut diferite comportamente, astfel unele persoane au refuzat să colaboreze și nu s-au prezentat la întâlnirile stabilite pe parcursul acțiunilor de control, nu au furnizat informații sau documente și nici nu au răspuns solicitărilor transmise de inspectori la domiciliu. În cazul acestor persoane s-a procedat la stabilirea bazei impozabile și a obligațiilor fiscale de plată aferente pe baza informațiilor și documentelor deținute de organul fiscal, conform atribuțiilor legale. Alte persoane au prezentat informații și documente cu reticență, în general doar pentru aspectele, pe care, în opinia lor, ANAF ar fi putut să le cunoască. Alții au colaborat fără rezerve și au prezentat informații și documente complete.
Rep: Ați avut cazuri de români care, depistați cu venituri nedeclarate au pus jos până la ultimul leu? Ce se întâmplă în aceste cazuri – mai urmează vreo sesizare de natură penală (evaziune fiscală sau altceva)?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: Au existat și cazuri de persoane care au acceptat constatările din raportul de verificare fiscală și au achitat sumele stabilite prin decizia de impunere. ANAF sesizează organelor de urmărire penală dacă se constată situaţii de fapt ce ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, fără a fi condiționată de achitarea obligațiilor fiscale.
În perioada de referință, 01.01.2017- 31.05.2018, au fost sesizate Parchetele în cazul a 57 de persoane fizice verificate, pentru prejudicii totale cauzate bugetului de stat de 52.080.418 lei.
Rep: În vara lui 2016 apărea o informație legată de un număr de circa 50 de români (persoane fizice) care ar deține 50 de conturi la grupul bancar HSBC. Spuneați că autoritățile române vor întreprinde demersurile să obțină astfel de informații. Ce noutăți aveți în acest caz?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: Pentru 11 persoane fizice au fost demarate verificări ca urmare a riscurilor identificate. Pentru 9 persoane verificările au fost finalizate, pentru celelalte 2 persoane, verificările fiind în desfășurare.
Precizăm că datele furnizate privesc activele bancare deţinute de persoanele fizice în cauză până în anul 2007. Având în vedere aceste aspecte, împlinirea termenului de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili creanţe fiscale pentru perioada anterioară anului 2007, precum și faptul că verificarea situației fiscale personale realizată în vederea stabilirii veniturilor a căror sursă nu a fost identificată se aplică pentru veniturile realizate începând cu anul 2011, direcția noastră a stabilit pentru persoanele fizice în cauză riscul fiscal ca diferenţă dintre totalul veniturilor declarate şi veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale pentru perioada 2011 – 2014.
Rep: Ați discutat cu omologii dumneavoastră din alte țări? Sunt diferite modul în care își „ascund” românii veniturile față de alte națiuni sau marcăm o lipsă de “originalitate” în domeniu?
Dir. Direcția de Verificări Fiscale: Reprezentanți ai direcției noastre au avut întâlniri cu cei ai Unității Persoane Fizice cu Averi Mari ( Hight Net Worth Unit) din cadrul agenţiei fiscale britanice (HMRC), cu reprezentanți ai Administrației Fiscale din Norvegia (Skatteetaten), sau cu reprezentanți ai Agenției Fiscale a Regatului Țărilor de Jos (Belastingdienst (engl. Netherlands Tax and Customs Administration - NTCA), şi au participat la evenimente internaţionale dedicate conformării persoanelor fizice cu averi mari, utilizării metodelor indirecte de control, identificării unor metode eficiente şi bune practici de asigurare a conformării fiscale voluntare.
Metodele de “ascundere” a veniturilor practicate în Romania sunt asemănătoare cu cele utilizate în alte ţări. În urma acțiunilor de verificare efectuate s-a constatat utilizarea intensivă a numerarului, sume semnificative de ordinul milioanelor sau chiar al zecilor de milioane de lei circulând sub această formă.
0
8
