Intenția mai mult sau mai puțin discretă a guvernanților de a naționaliza banii strânși în Pilonul II de pensii este însoțită de fumigene populiste care vin să ușureze acest furt prin ”anestezierea” victimelor. Pentru a restabili limitele adevărului, preluăm mai jos un text semnat de Adrian Codirlașu, vicepreședintele AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România), text publicat în newsletterul Asociației.
- Mitul Nr. 1: Pilonul I si Pilonul II au acelasi regim de proprietate
Pilonul I reprezinta pensia publica, pensie ce este platita de stat prin contributiile (impozitele) prezente platite de catre populatia activa, pentru pensionarii actuali.
Pilonul II reprezinta pensia privata obligatorie, care se constituie pe baza contributiilor private obligatorii ale participantului la un fond de pensii private.
In timp ce pensia de Pilon I reprezinta o obligatie a statului, platita din fonduri publice, pensia privata (Pilon II) este proprietatea privata a participantului la un fond de pensii private. Conform legii 411/2004: “Art. 48. - (1) Participantul este proprietarul activului personal din contul sau”
Un exemplu in acest sens este si tratamentul in cazul decesului participantului. Astfel, in cazul pensiei publice, dreptul de a o primi este pierdut in momentul decesului, insa in cazul pensiei private (Pilon II) acest drept este transferat mostenitorilor. Astfel dreptul de proprietate este confirmat de faptul ca pensia privata de Pilon II este mostenita. Nu putem lasa ca mostenire ceva ce nu este al nostru.
- Mitul Nr. 2: Valoarea pensiei publice este sigura
Conform Constitutiei, dreptul la pensie publica este garantat. Insa valoarea pensiei publice nu este garantata. Atat valoarea pensiei, cat si varsta de pensionare sunt stabilite prin lege. Lege care se poate modifica in functie de situatia economica viitoare. De exemplu, prin majorarea varstei de pensionare.
Populatia Romaniei a scazut cu circa 3,5 milioane de locuitori in ultimii 30 de ani. Acest trend demografic va continua in conditiile atat a sporului natural negativ cat si al emigratiei. Astfel, la nivelul anilor 2035-2040 se va ajunge la situatia ca o persoana activa sa sustina in jur de 2,5 pensionari (fata de in jur de 1,3 in prezent). In aceste conditii, sistemul de pensii publice va avea probleme de sustenabilitate. Prin urmare, solutiile de echilibrare vor putea fi: majorarea taxarii, majorarea mai lenta a valorii pensiei sau chiar stagnarea ei, cresterea varstei de pensionare (ceea ce conduce implicit la reducerea intervalului in care este primita pensia de catre pensionar si la reducerea valorii totate a pensiilor primite).
- Mitul Nr. 3 Sistemul public de pensii are randament
Rolul sistemului public de pensii este solidaritatea sociala. Pensiile actuale sunt platite din contributiile de asigurari sociale ale persoanelor active. In conditiile in care aceste contributii sunt insuficiente, diferenta este completata de stat prin imprumuturi. Aceasta este situatia actuala in Romania, sistemul public de pensii este in deficit, acest deficit fiind finantat prin imprumut.
In cazul in care s-ar calcula “randamentul” Pilonului I, acesta ar fi puternic negativ. De exemplu, calculand in termeni reali, ca procent din salariul mediu, contributia este de 21.25% din salariul mediu timp de aproxomativ 40 de ani, iar pensia primita este de pana la 45% din salariul mediu timp de aproximativ 10 ani. Astfel, “randamentul” ar fi pozitiv fie daca angajatul ar contribui la bugatul de asigurari sociale (ar lucra) maxim 20 de ani, fie daca ar trai ulterior pensionarii cel putin 20 de ani. In cazul in care este luata in considerare si valoarea in timp a banilor, “randamentul” devine si mai negativ
- Mitul Nr. 4: Contributorii la Pilonul II pot pierde toate contributiile virate
Activele fondurilor private de pensii sunt strict segregate de activele administratorului fondului privat de pensii. Aceste active sunt tinute, iar valoarea lor calculata de o institutie depozitara (banca), independenta de administratorul fondului de pensii. Prin urmare, falimentul administratorului fondului de pensii private nu afecteaza activele fondului de pensii private administrat (fondul de pensii nu intra in faliment nici in cazul falimentului administratorului).
De asemenea, ca si in cazul depozitelor bancare, pentru fondurile de pensii functioneaza o schema de garantare a contributiilor. Astfel, contributorului ii sunt garantate toate sumele depuse din care se deduc comisioanele platite.
Valoarea activelor precum si istoricul contributiilor pot fi consultate online, administratorii fondurilor de pensii private avand aplicatii online in acest sens (aplicatiile fiind similare celor de internet banking).
- Mitul Nr. 5: Fondurile private de pensii nu contribuie la dezvoltarea pietei de capital romaneasca
Fondurile private de pensii au investit aproximativ 90% din active in Romania.
Fondurile private de pensii sunt investitorul institutional nr. 1 pe Bursa de Valori Bucuresti, avand detineri de aproximativ 1,9 mld. EUR la companii cotate pe Bursa de Valori Bucuresti, adica 20% din actiunile liber tranzactionate (free float) si asigurand 15% din lichiditatea pietei.
De asemenea, fondurile private de pensii sunt investitorul institutional nr. 2, dupa sistemul bancar, pe piata titlurilor de stat, detinand aproximativ 14% din emisiunile de obligatiuni guvernamentale.
Rolul fondurilor de pensii private pe piata de capital romaneasca a fost remarcat si de catre Comisia Europeana, care, in Raportul de Tara publicat in 2018 mentioneaza: “reformarea pilonului II de pensii poate reduce sustenabilitatea sistemului de pensii si performantele pietei de capital locale”.
0
7
