​Evenimentele vin, trec și apoi se uită, fiind înlocuite în memoria de scurtă durată cu alte evenimente. De aceea, vă propunem o sinteza săptămânală cu cele mai interesante evenimente de la noi și din lume, cel puțin cu cele care ne-au reținut nouă atenția. O colecție de texte pe care să le puteți savura în fiecare sămbătă la cafeaua de dimineață. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews

SOCIAL, POLITIC:

  • Dan Dungaciu: Al doilea Trianon. Ungaria şi miza gazelor din Marea Neagră. Există două tăceri asurzitoare ale Bucureştiului în politica externă. Una ţine de Chişinău (întoarcem capul de la un episod care, păstrând proporţiile, ar fi fost echivalentul invalidării de către Putin a victoriei lui Navalnîi în funcţia de primar al Moscovei), alta de Budapesta. Ultima tăcere are şi o teorie: dacă vorbim public despre ce face/spune Budapesta facem jocul ei. Ungurii atât aşteaptă, adică să facem această greşeală, respectiv să reacţionăm, pentru că aşa ei şi-ar atinge obiectivele provocărilor şi ar câştiga neîndoielnic. Teoria e uluitoare. Căci dacă faci doi paşi înapoi realizezi urgent absurdul ei: ce să mai câştige Budapesta în plus dacă până acum a câştigat tot?
  • Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată.odificările propuse anulează efectiv conducerea colectivă a Curții de Conturi, atribuțiile cele mai importante fiind transferate de la plenul celor 18 consilieri de conturi (independenți), la președintele instituției (personaj politic, numit de Parlament). În acest moment, președinte este Mihai Busuioc, un social-democrat fidel lui Liviu Dragnea. Fost secretar general al Guvernului, după prealuarea puterii de către PSD – ALDE, el a fost pionul principal folosit de Liviu Dragnea în interiorul Palatului Victoria pentru a împiedica preluarea Executivului de către Sorin Grindeanu și Victor Ponta.
  • Parlamentarii care nu reprezintă pe nimeni. Adoptarea Codului Penal, o decizie care va afecta viața a 20 milioane de oameni, a stat la mâna unor parlamentari care nu reprezintă pe nimeni. Balanța votului a fost înclinată de deputații din grupul minorităților, intrați în Parlament printr-o breșă electorală și renegați inclusiv de cei pe care ar trebui să-i reprezinte. Astfel de oameni ajung în Parlament cu numai câteva mii de voturi și încasează salarii uriașe deși nimeni nu știe exact cine sunt și ce fac în cei patru ani de mandat: mulți dintre ei au o activitate aproape inexistentă, nu-și pun CV-urile pe site, nu răspund la întrebări despre deciziile pe care le votează. I-am căutat pe toți cei nouă deputați din grupul minorităților care au votat pentru adoptarea Codului Penal și niciunul nu a vrut să-și explice decizia.
  • Marile hibe ale Legii offshore: Cum a fost negociat un cadru de reglementare al gazelor din Marea Neagră, care va produce efecte pe zeci de ani de acum înainte. Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) trebuie adoptată rapid, în această sesiune extraordinară a Parlamentului, deoarece operatorii din Marea Neagră au nevoie de un cadru de reglementare stabil pentru a lua cât mai rapid deciziile finale de investiții. De această lege depind investițiile de miliarde de euro din Marea Neagră. Așa afirmă atât parlamentari ai puterii, cât și ai opoziției. Însă este o lege cu multe hibe, cu articole controversate, introduse încă de la început de guvernarea Tudose și apoi adoptate, fără dezbatere reală, de Senat. Legea se află acum la deputați, iar aceștia invocă urgența adoptării ei, chiar dacă nu a fost găsită sau nu s-a dorit găsirea unei forme avantajoase atât pentru stat, cât și pentru investitorii din Marea Neagră.
  • Abuzul în serviciul PSD. Cum a rescris Comisia Iordache Codul Penal pentru a-l salva pe Liviu Dragnea. Comisia specială constituită pentru modificarea legilor justiției, mai cunoscută drept Comisia Iordache, a adoptat luni, 2 iulie, după doar două zile de dezbateri (28 iunie și 2 iulie), raportul de admitere a proiectului de lege nr. 238/2018, care amendează mai multe articole din Codul Penal. Scorul la vot a fost de 15-7. Proiectul de lege urmează să fie votat marți în plenul Senatului, care este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional. Cea mai controversată modificare este cea a alineatului 1 din articolul 297 al Codului Penal, privind abuzul în serviciu.

ECONOMIC:

  • Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, susținând că al astfel de decizie trebuie realizată printr-un act al administrației centrale, nu printr-o lege adoptată de Parlament. "Din faptul că statul are calitatea de unic acționar pe toată durata existenței FSDI, iar scopul înființării FSDI este acela de a dezvolta și finanța din fonduri proprii și din fonduri atrase proiecte de investiții rentabile și sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfășura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înființarea unei societăți pe acțiuni trebuia realizată printr-un act al autorităților administrației publice centrale, iar nu prin lege", se arată în textul sesizării depusă de președintele Klaus Iohannis la CCR.

ÎN LUME:

  • Japonia a executat șapte membri ai unui cult. Primul care a fost spânzurat a fost liderul grupului, Shoko Asahara, care a supravegheat atacurile cu gaz sarin din 1985, atacuri făcute la metrou în timpul orelor de vârf. Atacul a ucis 13 oameni și a rănit cel puțin 5.800 de persoane. Execuțiile sunt foarte rare în Japonia.

STUDII, DATE, CERCETĂRI:

BONUS:

  • Sa ne intre bine in cap: NU suntem mai destepti decat animalele. Suntem doar diferiti. "Animalele ofera diferite tipuri de inteligenta care pana au fost sub -evaluate de oameni. Unele mamifere- cum sunt gibonii- pot produce peste 20 de sunete diferite, cu sensuri clar diferite, prin care comunica. Faptul ca ei nu isi construiesc case este irelevant pentru giboni", explica profesorul Maciej Henneberg, care preda anatomie antropologica si comparata la School of Medical Sciences.
  • TED Talks. Creierul îndrăgostit.

De ce ne dorim dragostea cu atâta înfocare, chiar până în punctul în care am fi dispuşi să ne pierdem viaţa pentru asta? Pentru a afla mai multe despre nevoia noastră reală, fizică pentru dragostea romantică, Helen Fisher şi echipa sa de cercetare au studiat, cu ajutorul RMN-ului funcţional, oameni îndrăgostiţi -- şi oameni care tocmai fuseseră părăsiţi.