​​Încă nu-mi dau seama: faptul că peste 4 din 10 români de peste 65 de ani preferă să continue să lucreze e o necesitate pentru ei sau o banală opțiune de a continua să fie activi? E drept, în anii de criză (2007 și următorii) peste jumătate din românii de peste 65 de ani încercau să obțină și alte venituri, înafara pensiei. Unii ca să-și poată ajuta copiii rămași fără job, alții ca să nu stea acasă și să simtă inutili, fiecare cu motivele lui la urma urmei. Cert e că anul trecut aproape 300.000 de conaționali de peste 65 de ani erau angajați. Cei mai mulți în agricultură, învățământ, sănătate, agenți de pază sau vânzători.

HotNews.roFoto: Hotnews

E drept, un sfert dintre ei au absolvit doar 4 clase, abia 5% dintre românii de peste 65 de ani terminând o facultate, potrivit datelor furnizate de INSSE. Acest lucru e normal, întrucât cei mai mulți dintre ei s-au născut cu puțin înainte de al doilea război mondial, în timpul lui sau imediat după terminarea conflagrației, când prioritățile erau altele decât a da la facultate.

Câteva date de context

Conform Global Age Watch Index, imaginea seniorilor României, între 96 de ţări/culturi analizate, se prezintă astfel:

sănătate (scor: 44,9 din 100; poziţia a 64-a dintre ţările analizate):

– expectanţa de viaţă: de la vârsta de 60 de ani există o speranţă de viaţă de încă 20, dintre care 15 sunt sănătoşi;

siguranţa financiară (scor: 77,2 din 100; poziţia a 26-a dintre ţările analizate):

– 98% dintre cei de peste 65 de ani au pensie;

– rata sărăciei este de 6,4% – procentul celor de peste 60 de ani care au venituri mai mici decât jumătate din venitul mediu al ţării;

– cei de peste 60 de ani au venitul pentru consum la 90,9% din venitul mediu al restului populaţiei pentru consum;

capabilitatea/funcţionarea socială (scor: 33,5 din 100; poziţia a 46-a dintre ţările analizate):

– 41,4% dintre cei de 55-64 de ani sunt angajaţi în câmpul muncii;

– 69% dintre cei de peste 60 de ani au cel puţin studii gimnaziale;

sprijinul societăţii (scor: 62 din 100; poziţia a 64-a dintre ţările analizate):

– relaţiile sociale: 75% dintre cei de peste 50 de ani au prieteni şi rude pe care se pot baza în caz de nevoie;

– siguranţa fizică: 54% dintre cei de peste 50 de ani se simt în siguranţă să umble noaptea singuri pe stradă în oraşul/zona în care locuiesc;

– libertatea civică: 59% dintre cei peste 50 de ani se simt mulţumiţi de libertăţile civice pe care le au (de exemplu, libertatea de alegere);

– sistemul public de transport: 62% dintre cei peste 50 de ani sunt mulţumiţi de sistemul public de transport.

Așa cum arăta prof. David Daniel, autorul ”Psihologiei poporului român”, imaginea socială a seniorilor în România este pozitivă: (1) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii sunt o presiune pe societate se prezintă astfel: 17,8% vs. 78,7%, (2) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii au prea multă putere politică se prezintă astfel: 50,9% vs. 38,6%, (3) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii nu sunt respectaţi în zilele noastre arată astfel: 85,3% vs. 12,8% şi (4) acordul versus dezacordul cu afirmaţia că seniorii obţin prea mult din resursele guvernamentale se prezintă astfel: 11,9% vs. 85,1%.

Pentru o imagine mai nuanțată, putem lua în considerare faptul că atunci când au intrat în câmpul muncii, cei care au acum peste 65 de ani aveau destul de puține opțiuni de angajare, structura pieței muncii din țara noastră schimbându-se radical în ultimii 50 de ani.

De aceea graficele de mai sus (făcute pe baza datelor Statisticii) spun doar o jumătate de poveste. Puțini sunt oamenii în vârstă care să se califice pentru joburile solicitate de piața muncii de azi. Înafara posturilor de agenți de securitate, vânzători, paznici, asistenți sociali sau medicali, acești oameni nu au altundeva unde să se angajeze.

Acestea de mai sus sunt datele pieței muncii din România valabile pentru cei cu vârsta de 65+. Ele nu răspund însă deloc la întrebarea: acești oameni muncesc din necesitate sau pentru a nu sta acasă și a resimți dramatic starea de inutilitate care vine odată cu înaintarea în vârstă?