BNS: Doar jumătate dintre angajatori au schimbat contractele de muncă pentru a compensa transferul sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat

de DP     HotNews.ro
Marţi, 10 iulie 2018, 12:02 Economie | Finanţe & Bănci


Numai 50% din angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, avertizează Blocul Naţional Sindical (BNS), potrvit Mediafax. Astfel, 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, transmit reprezentanţii BNS printr-un comunicat de presă. Sindicaliştii spun că pe 31 martie 2018, erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet.

Ca efect însă al adoptării OUG 79/2017 prin care sarcina contribuţiilor sociale a trecut de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii și cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajaţi.

Confederaţia sindicală mai spune că aproximativ 1,2 milioane de angajaţi au salariile diminuate şi alţi 608.781 sunt expuşi riscului de diminuare. Astfel, 1.135.418 salariați au înregistrat, în martie 2018 față de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariați au suportat integral transferul sarcinii contribuţiilor, 965.978 de salariați au suportat parțial transferul sarcinii contribuțiilor. 608.781 de salariaţi au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, contractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce privește salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare, potrivit BNS.

Condeferaţia sindicală transmite că, în afară de contractele individuale de muncă modificate ca efect direct al creșterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, rezultatul "revoluţiei fiscale" se traduce în 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parţial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, 26% din contractele de muncă au înregistrat creşteri de cel puţin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puţin menţinut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

"Cum a înțeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaților din mediul economic? Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanță (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017. Așa cum am avertizat la momentul apariției, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părților îndreptățite să negocieze și până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM", arată reprezentanţii BNS.

Sindicaliştii mai arată că 878 de contracte colective de muncă şi 1.790 de acte adiţionale au fost încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistraţi în Revisal la 31.12.2017.

"Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedește și Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecția asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariații care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecție, efectul însă este unul ce pervertește toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 – erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 – erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet", potrivit BNS.

La 31.03.2018 salariul de bază median din contractele de muncă era de 2000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au salariile de bază în intervalul 1900 – 2000 lei. Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim și salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%, mai arată datele confederaţiei sindicale.

"În mod paradoxal acest model de ierarhie salarială este unul specific țărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro , in timp ce în România, în același an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Dacă avem în vedere definiția europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei). Chiar și la nivelul întregii economii, luând în considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de muncă complet – raportul între salariul minim și salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariații din România cu contract de muncă cu timp complet nu se mai situează sub nivelul de 2/3 din salariul median", potrivit sursei citate.

Potrivit BNS, înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel național se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%. Aproape jumătate din salariații din România sunt plătiți la salariul minim sau desfășoară activitate în sectorul bugetar, creșterile în cazul lor au fost față de decembrie de aprox imativ 31% (în cazul salariaților aflați la nivelul salariului minim) și minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaților ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%.

"În condițiile descrise mai sus statul a transferat salariaților toate riscurile demografice și de sustenabilitate ale sistemului de pensii și de sănătate. Cele două sisteme - sistemul public de pensii și sistemul de asigurări de sănătate – se confruntă în ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. În prezent, raportul dintre salariați și pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariați. Sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârșitul anului 2016 - 17.130.940 de persoane asigurate - însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuții la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepția angajaților), contribuția la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajați asigură finanțare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate", arată Blocul Naţional Sindical.

Pe 31 mai 2018, fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri ale fondului.


Citeste mai multe despre   










1125 vizualizari

  • -1 (3 voturi)    
    Dlor Sindicalisti, (Marţi, 10 iulie 2018, 12:34)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Aveti ce ati votat. PSD v-a promis cresteri salariale si le-ati primit (salariu brut, evident). Nu prea s-au auzit proteste, decât cu jumate de gura... Greve? Nu. Cu asa sindicate, asa salariu net :)))
  • +1 (3 voturi)    
    da da da (Marţi, 10 iulie 2018, 12:44)

    Nevermind [utilizator]

    Unde nu s-a modificat brutul, asteptandu-se stabilizarea legislatiei, netul a fost pastrat prin acordarea de alte venituri pe statul de plata (unii poate au dat la negru). Angajatorii nu-si permit sa piarda oamenii buni, doh.

    Bineinteles, prin angajator nu ma refer la sistemul sanitar de STAT, unde o spalatoreasa are 2800 NET + "norma hrana" 300. Asta dupa "diminuare", ca doar de aia fac greva saracutii.

    Marsh la munca, sindicalistilor. Ati facut burta mare pe spatele fraierilor de-i "reprezentati" si ati acumulat mai mult ca "patronii" de-i injurati.
  • 0 (0 voturi)    
    Salarii (Marţi, 10 iulie 2018, 22:21)

    fluturel [utilizator]

    Ce au de pierdut angajatorii de nu au modificat contractele de munca prin marirea brutului cu taxele angajator? Nimic. De ce nu o fac? Pentru ca inainte contributiile platite de angajat prin retinere la sursa erau penale,iar cele platite de ANGAJATOR nu erau penale.Se reesalonau sau stau si acum neplatite.
    Dar acum contributia este in totalitate retinere la sursa si este penala. Poate unii ii platesc la negru?
    • 0 (0 voturi)    
      simplu (Joi, 12 iulie 2018, 1:16)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui fluturel

      Daca maresti brutul, nu-l poti da inapoi. E "dreptul" "castigat" si inalienabil al angajatului :D Daca baga iar contributie la angajator, cum s-a mai vehiculat deja, ghici cine si-o fura engross. De aia se prefera pastrat netul prin prime (pe stat, cu toate darile platite, sau la negru). Nu cred ca exista un angajat care sa ia net mai mic ca in decembrie 2017, oricat se dau sindicalistii cu curul de pamant si fac studii pe bani multi, platite de fraierii de cotizanti. Oricum, nimeni nu e legat de glie.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică