Deficitul bugetar, cheltuielile cu salariile (ca pondere în PIB), investițiile publice și veniturile la buget (tot ca pondere în PIB) ne plasează fie la coada UE, fie înafara ei, potrivit datelor prezentate joi la o conferință a OTP Asset Management. România are de departe cele mai mari cheltuieli cu salariile în PIB, iar acest lucru se va vedea în deteriorarea altor indicatori. ”Nu dăm salarii foarte mari, dar problema noastră este că veniturile bugetare ne permit foarte greu să plătim acest nivel al salariilor. Iar cum piața muncii e într-o situație foarte favorabilă, nu e loc de foarte multe opțiuni”, explică Csaba Balint, macroeconomist al OTP Bank. Potrivit scenariului de bază cu care lucrează OTP, o posibilă recesiune ar putea urma cel mai probabil în 2020. Acest scenariu este similar celor cu care lucrează și alte bănci, calculele indicând faptul că România ar mai avea doar doi ani de creștere economică.
”Salariile nete din marie și aprilie au înregistrat un avans impresionant din nou dupa dezamagirea din ianuarie și februarie. Mai mult, datele venite pentru luna aprilie semnaleaza o creștere modesta a consumului, dupa scaderea brusca din ultimele câteva luni”, arată raportul publicat joi.
”În martie, aprilie și mai, creșterile salariale au fost ridicate, ceea ce ne face să credem că evoluția salarială va sprijini consumul în perioada următoare. Încrederea consumatorilor s-a înrăutățit la începutul anului, dar apoi am observat o stabilizare. În mai consumul și-a revenit, chiar dacă la un nivel mai scăzut”, mai spune Balint.
- Inflația a rămas în iunie la 5.4%, ceea ce e un semn că măsurile luate de BNR au început să dea rezultate. Inflația a fost ridicată din cauza prețurilor administrate și a combustibililor, adică șocuri externe. Când aceste șocuri vor dispărea, inflația anuală se va ameliora și ne așteptăm ca inflația să coboare sub 4% la finele acestui an. BNR a câștigat prima bătălie, dar războiul încă nu e încheiat.
- Deficit de cont curent.E acoperit încă din fonduri europene și investiții directe, ceea ce e o veste bună. Primul trimestru a fost destul de bun. Traiectoria descendentă a deficitului s-a oprit pentru că consumul s-a ameliorat și nu a mai crescut atât de mult ca în trimestrele precedente. Dar consumul își va reveni, iar deficitul de cont curent se va îndrepta către 4%. România este acum într-o situație mult maI bună decât în 2007, dar unii dintre investitori s-ar putea speria în cazul în care vor apărea șocuri externe.
Stăm prost și la veniturile strânse la buget, lucru semnalat și joi, dar pe care jurnaliștii îl aud la toate conferințele de specialitate.
”Situația finanțelor publice e în prezent cel mai mare risc pentru economie. Riscul de a depăși în acest an ținta de 3% deficit bugetar e mai mare ca oricând. Nu mai spun că în Europa asistăm la o direcție de reducere a deficitelor bugetare, nu de amplificare a lor. Anul acesta riscăm să ducem deficitul la peste 3%, acest nivel fiind cel mai mare din UE”, explica recent și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și președintele Consiliului Fiscal. ”Avem venituri din taxe și impozite la minime istorice, de 25.6%. În privința execuției bugetare, veniturile încasate sunt sub ceea ce s-a bugetat. Problema majoră a bugetului este partea de cheltuieli. Acestea cresc foarte rapid, peste ceea ce s-a bugetat”, explica Dumitru.
- Deficitul bugetar - cel pe metodologie ESA - merge în sensul invers decât tendința europeană. La ei e în scădere, la noi...
- Investiții publice. Ca procent din PIB, față de UE. ”Nu cred că e bine să investim mai puțin decât alte state europene”, explică Csaba Balint.
În anul 2017, autoritățile române au reușit să mențină deficitul calculat dupa metodologia ESA sub pragul de 3% (mai exact la 2,9% din PIB), practic neschimbat față de rezultatul din 2016 (3,0%). Observăm ca nivelurile de deficit de aproape 3% sunt destul de frecvente în economiile emergente din întreaga lume și sunt, de asemenea, în concordanță cu rezultatele pe termen lung ale României. Cu toate acestea, diferența de 2,9% a fost realizată în condiții economice foarte favorabile și prin sacrificarea investițiilor publice.
Dacă deficitul de 3% va fi atins, am putea vedea măsuri de corecție în a doua parte a anului, crede Csaba Balint.
OTP Asset Management România a publicat joi documentul „Outlook H2 2018”. Analiza prezintă un review al evoluției piețelor financiare în prima jumătate a anului 2018 și așteptările companiei pentru cea de a doua jumătate a acestui an.
- Pentru portofoliile de acțiuni, încă din luna ianuarie am decis să investim în companii de tip Value în detrimentul companiilor de tip Growth, așteptându-ne ca în cazul unor corecții la nivel global acestea să se comporte mai bine. Investițiile au fost îndreptate înspre companii de tip Value din SUA dar și globale.
- La fel ca și în anii trecuți, una dintre principalele teme investiționale identificate pe piața locală a fost cea a dividendelor atractive oferite de către companiile românești. Odată cu reapariția știrilor legate despre Pilonul II de Pensii am decis reducerea expunerii pe companiile românești, preferând să stăm sub-expuși față de benchmark. În aceste condiții de incertitudine ridicată, expunerea pe companiile românești se afla la cel mai redus nivel din ultimii 4 ani. În condițiile în care rezultatele financiare ale companiilor vin în creștere, iar economia mondială înregistrează performanțe solide, ne așteptăm să închidem anul cu valori ale principalilor indici bursieri internaționali peste nivelurile actuale.
- În ceea ce privește portofoliile de obligațiuni, datorită politicilor monetare divergente ale Băncii Centrale Europene pe de o parte și Federal Reserve și BNR pe de altă parte, considerăm că pe tot parcursul anului 2018 vor exista oportunități de investiții în zona swap-urilor EURRON și EURUSD. De asemenea, credem că în a doua jumătate a anului 2018 vor exista oportunități de creștere a expunerii pe titluri de stat românești.
Războiul comercial și derapajele populiste sunt principala amenințare pentru piețele financiare până la finalul anului 2018.
0
2
