Analișii economici, contactați de HotNews.ro, sunt de părere că România va depăși pragul de 3% din PIB în privința deficitului bugetar, iar datele la șase luni confirmă acest lucru. Principalele elemente care vor duce la această situație sunt creșterea cheltuielilor sociale și cu salariile, respectiv avansul mai mic al economiei, comparativ cu cel pe care s-a fundamentat bugetul, de 5,5%. Ei atrag atenția și asupra creșterii pensiilor de la 1 iulie, care vor pune presiune pe buget.

BugetFoto: sxc.hu

Referindu-se la execuția bugetară pe șase luni, respectiv deficitul de 1,61% din PIB, analistul economic Dragoș Cabat susține că este o creștere mult prea mare a deficitului bugetar.

„Este un semnal că majorările de salarii și pensii, în special, nu pot fi echilibrate cu venituri mai ridicate. Din păcate, aceste cheltuieli sunt niște cheltuieli care nu mai pot fi date înapoi. Vor continua în perioada următoare, iar deficitele vor continua să crească și să se mărească, din acest motiv. Avem multe șanse să depășim anul acesta nivelul de 3%. În ceea ce privește creșterea economică, în primul trimestru aceasta a fost aproape de zero”, a spus Cabat.

El este de părere că o creștere economică mai mică, coroborată cu aceste creșteri ale cheltuielilor ar putea duce deficitul bugetar spre 4% din PIB.

La rândul său, economistul Aurelian Dochia, spune că se aștepta la această creștere a deficitului bugetar.

„Pentru mulți era de așteptat, pentru că de la începutul anului am văzut că erau proiecții destul de optimiste. Bugetul era construit pe niște presupuneri foarte optimiste privind evoluția economiei în acest an. Evident că până acum aceste predicții nu s-au îndeplinit. Diferența mare față de alți ani este aceea că în prima parte a acestui an s-au făcut și ceva cheltuieli de investiții și, din acest moment, posibilitatea ca la sfârșitul anului să mai regleze din deficit prin modificarea bugetului a dispărut, nu prea mai există această posibilitate. Ce mai rămâne acum pe partea de cheltuieli sunt cheltuieli obligatorii, salarii și cheltuieli sociale. Acestea nu pot să fie schimbate. Atunci probabil că ne îndreptăm către depășirea limitei de 3% la finalul anului”, menționează Dochia.

Potrivit acestuia, creșterea economică este mai mică decât cea pe care a fost fundamentat bugetul.

Horia Braun, economistul șef al BCR, susține că în general luna iunie este una cu deficit, dar că nu se aștepta să fie atât de mare.

„Chiar Ministerul de Finanțe spune că s-au plătit niște pensii aferente lunii iulie în avans, fiind o sumă destul de mare, 1,3 miliarde lei. Luna iunie a fost un vârf de plată pentru partea de dobânzi pentru că multe dintre titlurile de stat emise pe termen lung de către Ministerul de Finanțe au cuponul, în general, în luna iunie. A mai fost probabil un mic efect și din faptul că au început să plătească taxa pe mediu la autoturisme, să dea banii înapoi. În general luna iunie este o lună de deficit. Noi ne așteptam să fie un deficit între 4-5 miliarde lei, nu 8 miliarde lei, cât a fost”, a spus Braun.

El atrage însă atenția că urmează creșteri de pensii de la 1 iulie, care vor pune presiune pe buget.

„Oricum plecam de la un punct de referință cu un deficit mai mare. Ce este însă clar, există o presiune mare pe zona de cheltuieli de personal care au crescut în iunie probabil și din ce au mai fost creșteri de salarii în urma negocierilor cu sindicatele. Au fost acele discuții în sectorul educației și în cel sanitar. Au fost niște ajustări care au intrat în plată, probabil, acum în iunie. Vor fi creșterile de pensii de la 1 iulie, care vor pune presiune mare pe buget, în continuare. Problema structurală este clar că există pentru deficitul bugetar”, a explicat economistul BCR.

Și economistul șef pe regiunea Europei Centrale și de Est al UniCredit, Dan Bucșa, subliniază problema deficitului structural, care cel mai mare din regiune, de peste 4%.

”Creșterea deficitului foarte probabil va continua. Anul acesta ar putea fi menținut, dar la anul va fi mai greu, mai ales dacă se implementează toate măsurile fiscale anunțate recent - pensii, salarii șamd. Problema mare este că deficitul structural din România este cel mai mare în regiune - peste 4%. Ceea ce înseamnă că dacă economia europeană va încetini, nu prea avem resurse să cheltuim. Dacă ne uităm la cehi, ei sunt poziționați perfect pentru a reacționa în eventualitatea unei recesiuni - au deficitul structural de 0,5% din PIB. La fel bulgarii și sârbii. Situația nu este atât de proastă cum era în 2008, dar este cea mai proastă de la ajustările din 2009-2010”, a explicat Bucșa.

Pe venituri, spune el, situația este de departe cea mai proastă din regiune, în sensul că deși economia crește foarte tare, veniturile ca procent din PIB scad.

„Avem mai mult de doi ani de date proaste și în continuare se insistă pe ideea să mai scădem o taxă, că poate va crește colectarea. Nu se va întâmpla, punct!”, a precizat Bucșa.

Deficitul bugetar a crescut de la 0,88% în mai, la 1,61% în iunie, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. Anul trecut, în aceeași perioadă, România avea un deficit de 0,73% din PIB. Primele șase luni s-au încheiat cu un deficit de 14,97 miliarde lei. În termeni nominali, suma este de două ori mai mare decât cea de la finalul lunii iunie 2017.

Citește și: