Chiriaș sau proprietar? România răspunde cât se poate de ferm: PROPRIETAR!

de dAN pOPA     HotNews.ro
Miercuri, 1 august 2018, 15:51 Economie | Finanţe & Bănci


Mai bine proprietar decat chirias...
Foto: Hotnews
Azi dimineață m-am întors de la Viena. În aeroport, am comandat un taxi, care a venit în fix 3 minute. Șoferul, un român plecat din anul 2000 în Italia, întors în țară doar pentru a-și rezolva o problemă imobiliară. Un proces pentru o casă, mai exact. Și-a luat jobul de taximetrist ca să-și umple timpul, după cum mi-a spus. În Italia are propria firmă de servicii de transport ( asigură transportul consumabilelor pentru spitalele din nordul Italiei), iar termenele lungi date de autoritățile noastre -câte 2-3 luni- l-au făcut să-și caute ceva de lucru ca să nu stea degeaba. Când l-am întrebat de ce ține așa de mult la casa din București și n-o vinde, mi-a răspuns rapid: ”Dacă nu ai o casă, n-ai făcut nimic în viață!”. Cu toate astea, lângă Roma, unde stă acum, locuiește cu chirie. 700 de euro, lunar. De asta am deschis discuția.

Mai mult de 4 din 10 persoane in UE-28 locuiesc în apartamente, aproape un sfert (23,9%) în case semi-individuale și puțin peste o treime (33,6%) în case individuale, potrivit dartelor publicate miercuri de Eurostat.  Datele Eurostat re-confirmă o realitate: suntem un popor de proprietari ai locuințelor în care trăim. 96% dintre români sunt proprietari (aici intră moștenirile, achizițiile cu bani gheață, prin bănci sau prin credit bancar). În plus, circa unul din 6 români locuiește în case individuale, proporția aceasta plasând locuitorii țării noastre în top 4 european, după Croația (71,0%), Slovenia (65,5%) și Ungaria (62,8%), potrivit datelor Eurostat publicate miercuri. Cei mai mulți europeni care stau în apartamente sunt cei din Spania, Letonia (66,1%) și Estonia (62,0%), în timp ce peste jumătate dintre britanici și olandezi preferă locuințe semi-individuale.

Mai trebuie adăugat că un sfert din populația UE deține locuința prin intermediul unui credit ipotecar, iar un european din 4 nu are datorii la bancă pentru locuința pe care o ocupă.

În ​​Elveția, peste jumătate din locuitori sunt chiriași. În Germania, 4 din 10 persoane stau în chirie. În Suedia, cam la fel. În Austria sunt 3 din 10 cu statut de chiriaș.

  • Precaritatea fondului locativ rămâne o mare problemă în România. Avem 8.97 milioane locuințe (la sfârşitul anului 2017, cu 47.600 mai multe) faţă de 2016, dar detaliile nu sunt dintre cele mai încurajatoare. Amănunte, aici.
  • Un sfert dintre români trăiesc în locuințe cu mai multe persoane decât camere, arată datele Institutului National de Statistica, cuprinse în cercetarea statistica "Fondul de locuinte". Cifrele sunt confirmate si de un sondaj al IRSOP efectuat la solicitarea bancilor pentru locuinte din Romania, care arată că în rândul tinerilor cu vârsta de 18-34 de ani, procentul celor care se "inghesuie" urca la circa 32%. Detalii aici.
Locuințele românilor sunt vechi și au nevoie de modernizări și reabilitări, iar suprafața locuibilă este cea mai mică din UE , spunea recent și Ionuț Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank . Doar una din cinci locuințe este construită dupa 1990, iar suprafața medie locuibilă  nu depășește 41 mp, de peste două ori mai mică comparativ cu media din UE - 90,1 mp. În plus, ”dacă ne uităm la cât de satisfăcuți sunt românii cu locuința lor, o să constatăm că nu stăm foarte grozav, mai ales în cazul familiilor cu copii.", a mai precizat Dumitru.

Avem locuințe vechi și mici, aiar cestea mai sunt și supra-aglomerate. Practic, jumătate dintre români -circa 50%- trăiesc in locuințe supra-aglomerate iar modernizarea lor ramâne principala modalitate de imbunătățire a confortului, a afirmat economistul-șef al Raiffeisen Bank.

  • Câteva lucruri care sunt direct afectate de calitatea locuirii și la care poate că nu te-ai gândit
 
Impactul negativ al problemei locuințelor asupra fertilității nu poate fi ignorat. Într-o locuința supra-aglomerată e mai dificil să găsești spațiul și momentul potrivit pentru a concepe un copil, de pildă.
 
 Deficitele de locuire au consecințe directe asupra capacității copiilor de a desfășura activități educaționale la domiciliu din cauza aglomerării și inadecvării spațiului locuit sau pot genera problemele de sănătate ale membrilor gospodăriei că urmare a încălzirii inadecvate, iluminării proaste, lipsei de acces la sursele de apa sau lipsă calității acestora, lipsă canalizării etc.
 
Pentru persoanele care câștiga puțin costurile alocate pentru alimentație, precum și pentru procurarea și întreținerea locuinței pot monopoliza cea mai mare parte a veniturilor sau chiar să  le depășească, declanșând o traiectorie de "sărăcire pe termen lung."
  
  • Mai mult de o treime dintre gospodăriile din România cuprind mai mult de trei adulți (35,1%), acest procent fiind cel mai mare dintre toate țările UE, de aproape două ori mai mult decât valoarea UE-27 (18,5%). În 19,5% din gospodarii, există trei adulți care trăiesc împreună cu copii în întreținere. Combinația dintre aceste gospodarii numeroase, multigenerationale și spațiile reduse de locuit conduce la supraaglomerare.
 
 Este de presupus că acest model de conviețuire în gospodarii mulți-generaționale, care este posibil să aibă, dincolo de numeroasele constrângeri obiective, și unele determinări culturale, conduce la amânarea unor decizii majore ale tinerilor, precum aceea de a-și constitui o familie proprie și cea de a face copii.

In timp ce marea majoritate a populatiei beneficiaza de locuinte proprietate personala, generatiile tinere se confrunta cu un deficit de locuinte disponibile la preturi accesibile. Calcule aproximative indica o situatie critica: cumpararea unui apartament cu imprumut de la banca presupune cheltuirea unui salariu mediu net timp de peste 25 de ani, greu de suportat chiar pentru clasa medie. Lipsa de accesibilitate a unei locuinte este doar o componenta a unui fenomen de excluziune sociala pe multiple dimensiuni care afecteaza generatiile tinere si care constituie obstacole in gasirea unor solutii de viata independenta. Somajul in randul tinerilor, de pilda, este mult mai ridicat la noi:  circa unul din 4 tineri de sub 25 de ani sunt someri, comparativ cu mai putin de unul din zece din populatia de varsta activa din UE (Eurostat). Multi tineri locuiesc impreuna cu parintii (61,2%, fata de 48,4% in medie in UE-28), adesea fortat, negasind alte solutii locative sustenabile

 În timp ce marea majoritate a populației beneficiază de locuințe proprietate personală, generațiile tinere se confruntă cu un deficit de locuințe disponibile la prețuri accesibile. Calcule aproximative indică o situație critică: cumpărarea unui apartament cu împrumut de la bancă presupune cheltuirea unui salariu mediu net timp de peste 25 de ani, greu de suportat chiar pentru clasă medie. Lipsă de accesibilitate a unei locuințe este doar o componența a unui fenomen de excluziune socială pe multiple dimensiuni care afectează generațiile tinere și care constituie obstacole în găsirea unor soluții de viață independența. Șomajul în rândul tinerilor, de pildă, este mult mai ridicat la noi:  circa unul din 4 tineri de sub 25 de ani sunt șomeri, comparativ cu mai puțin de unul din zece din populația de vârstă activă din UE (Eurostat). Mulți tineri locuiesc împreună cu părinții (61,2%, față de 48,4% în medie în UE-28), adesea forțat, negăsind alte soluții locative sustenabile
 
  •  Cinci posibile recomandări:
 
     1. Asigurarea unei acoperiri universale a zonelor de locuit cu infrastructura de utilități publice și de servicii sociale necesare. Este necesară creșterea finanțării programelor de construcție a infrastructurii de utilități publice. Pentru a crește gradul de accesare a utilităților publice, este necesară acordarea unor credite în condiții avantajoase pentru racordarea la utilitățile publice. Dezvoltările în stocul de locuințe nou construite pot fi utilizate pentru a îmbunătăți acoperirea altor servicii, de exemplu se poate luă în considerare construirea unui stoc de locuințe de serviciu pentru specialiștii care lucrează în zone cu deficit de servicii sociale (asistentă socială, educație, sănătate).
 
     2. Acordarea de credite avantajoase pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit. Încurajarea sistemului de economisire-creditare
 
     3. Lansarea unui program amplu de locuințe sociale. Ar trebui să constituie o prioritate. Un astfel de program ar trebui să cuprindă o serie întreagă de categorii sociale care în prezent nu sunt țintite: persoanele fără adăpost, foștii deținuți, persoanele care ies din sistemele rezidențiale (protecție specială, îngrijire pe termen lung în sistemul medical sau de asistentă socială), victimele violenței domestice, victimele traficului de persoane și alte categorii vulnerabile. .
 
     4. Sistemele de îngrijire a persoanelor vârstnice și de suport pentru creșterea și îngrijirea copiilor trebuie să fie dezvoltate astfel încât să preia o parte din "povară" îngrijirii lor asupra adulților din gospodărie.
 
     5. Reluarea cât mai rapidă a mecanismului de economisire-creditare de tip Bauspar, care funcționează de zeci de ani în Vest, dar care la noi este în prezent gripat.



Citeste mai multe despre   









3310 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version