​Venituri supraestimate și neîncasate în totalitate, plus cheltuieli subdimensionate care au fost lejer depășite- asta arată fotografia execuției bugetare pe cel de-al doilea trimestru din 2018, potrivit datelor publicate joi de Finanțe, în Raportul trimestrial privind execuția bugetară. În aceste condiții, rectificarea bugetară va avea nevoie de venituri bugetare suplimentare, pentru ca ținta asumată de deficit să nu fie compromis. Reamintim faptul că deficitul structural a atins 4%, fiind de departe cel mai mare din regiune.

HotNews.roFoto: Hotnews

Cheltuielile cu salariile și cele cu protecția socială, dar și cele din categoria cheltuielilor cu bunurile și serviciile, care în administrația locală maschează tot majorări salariale au fost de natură a deteriora echilibrul finanțelor publice. Cheltuielile de personal au fost în sumă de 22,27 miliarde de lei (2,4% din PIB) şi s-au efectuat în proporție de 105,0% față de nivelul estimat a se achita în trimestrul al II-lea al anului 201, arată autorii Raportului. Potrivit acestora, depășirea nivelului estimat pe trimestrul al II-lea, în cazul cheltuielilor de personal s-a datorat creșterilor față de nivelul estimat la bugetele locale (+12,0%), precum și în cazul bugetelor instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii (+26,5%).

De asemenea, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au efectuat în proporție de 112,2% față de programul trimestrial. Depășirea nivelului estimat în cazul cheltuielilor cu bunuri și servicii s-a datorat creșterilor față de nivelul estimat la bugetele locale (+9,4%), precum și în cazul bugetelor instituțiilor/activităților finanțate integral si/sau parțial din venituri proprii(+53,4%).

Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE au însumat 3,08 miliarde de lei s-au efectuat în proporție de 47,8%, majoritatea plăților realizate fiind pentru proiectele finanțate din cadrul bugetar 2014-2020.

Pe partea de venituri, în trimestrul al doilea,acestea au fost de 65,66 miliarde lei, gradul de realizare a programului trimestrial fiind de 97,2%.

  •  Încasările din TVA au fost de puțin peste 13.4 miliarde de lei, gradul de realizare al programului de încasări trimestrial fiind de 93,9%, în condițiile în care consumul intern a crescutcu 6,4% în primele cinci luni ale anului 2018, comparativ cu perioada similară din 2017 .
  • Încasările din accize au mai adus 7.2 miliarde de lei, gradul de realizare al programului fiind de 96,7%.
  • Încasările din impozitul pe comerț exterior şi tranzacțiile internaționale s-au realizat în proporție de 91,0%, în condițiile în care importurile extracomunitare de bunuri din primele 2 luni ale trimestrului II 2018 au crescut cu 13,1%3.
  • Încasările din contribuții de asigurări au însumat 24.842,6 milioane lei au înregistrat un grad de realizare al programului de încasări de 108,1%. De unde vin aceste creșteri? Din distribuirea în luna iunie a sumelor reprezentând contribuţia asiguratorie pentru muncă încasate în contul de la bugetul de stat ”Sume din contribuția asiguratorie pentru muncă, în curs de distribuire” în ultimele 6 luni, încasările din contribuțiile de asigurări fiind influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, de reducerea și transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, de introducerea în sarcina angajatorului a contribuției asiguratorie pentru muncă reprezentând 2,25%
  • Veniturile nefiscale au fost în sumă de 5.680,5 milioane lei (0,6% din PIB) şi au înregistrat un grad de realizare a programului trimestrial de 112,2%. Depășirea programului de încasări a fost determinată de încasările peste nivelul programat, pentru trimestrul al II-lea, a veniturilor din proprietate, la bugetul de stat pe fondul creșterii încasărilor din vărsămintele din profitul net al regiilor autonome cu 68% (+146,3 milioane lei) față de programul trimestrial, din vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R. cu 173,6 milioane lei şi a încasărilor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu 72% (+160,2 milioane lei).  
  • Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din noul cadru financiar 2014-2020, încasate în trimestrul al II-lea al anului 2018, au însumat 2.650,3 milioane lei și au reprezentat 0,3% din PIB, gradul de realizare faţă de nivelul programului trimestrial de încasări fiind de 45,4%.

Concluziile Raportului Finanțelor:

  • Din analiza execuției bugetare pe trimestrul al II-lea al anului 2018 putem concluziona că nivelul încasărilor bugetare este sub nivelul programului trimestrial, în principal ca urmare a nerealizării veniturilor programate a fi încasate de la UE, datorită gradului scăzut de absorbție al fondurilor europene, nivel determinat de întârzieri în demararea/implementarea proiectelor programate.
  •  Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat efectuate în trimestrul al II –lea al anului 2018 s-au situat sub nivelul programat, deși în cazul câtorva titluri de cheltuieli cum ar fi cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri și servicii, cheltuielile cu subvențiile, cheltuielile cu asistența socială, precum și a cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă, nivelul programat trimestrial a fost depășit.
  • Este necesar să fie luate măsuri care să conducă la diminuarea discrepanțelor între cheltuielile programate și cele efectuate, precum și în ceea ce privește implementarea proiectelor finanțate din fondurilor externe nerambursabile în vederea creșterii gradului de absorbție.
  • În ceea ce privește încasările bugetare, ar trebui să fie intensificate eforturile pentru  asigurarea realizării programului de încasări stabilit pe baza legii bugetului de stat, în special, în ceea ce privește veniturile fiscale unde încasările din taxa pe valoarea adăugată și accize s-au situat sub programul stabilit pentru perioada analizată.

Ce spun economiștii:

Și economistul șef pe regiunea Europei Centrale și de Est al UniCredit, Dan Bucșa, subliniază problema deficitului structural, care cel mai mare din regiune, de peste 4%.

”Creșterea deficitului foarte probabil va continua. Anul acesta ar putea fi menținut, dar la anul va fi mai greu, mai ales dacă se implementează toate măsurile fiscale anunțate recent - pensii, salarii șamd. Problema mare este că deficitul structural din România este cel mai mare în regiune - peste 4%. Ceea ce înseamnă că dacă economia europeană va încetini, nu prea avem resurse să cheltuim. Dacă ne uităm la cehi, ei sunt poziționați perfect pentru a reacționa în eventualitatea unei recesiuni - au deficitul structural de 0,5% din PIB. La fel bulgarii și sârbii. Situația nu este atât de proastă cum era în 2008, dar este cea mai proastă de la ajustările din 2009-2010”, a explicat Bucșa.

Pe venituri, spune el, situația este de departe cea mai proastă din regiune, în sensul că deși economia crește foarte tare, veniturile ca procent din PIB scad.

„Avem mai mult de doi ani de date proaste și în continuare se insistă pe ideea să mai scădem o taxă, că poate va crește colectarea. Nu se va întâmpla, punct!”, a precizat Bucșa.

Economistul Aurelian Dochia, spune că se aștepta la această creștere a deficitului bugetar.

„Pentru mulți era de așteptat, pentru că de la începutul anului am văzut că erau proiecții destul de optimiste. Bugetul era construit pe niște presupuneri foarte optimiste privind evoluția economiei în acest an. Evident că până acum aceste predicții nu s-au îndeplinit. Diferența mare față de alți ani este aceea că în prima parte a acestui an s-au făcut și ceva cheltuieli de investiții și, din acest moment, posibilitatea ca la sfârșitul anului să mai regleze din deficit prin modificarea bugetului a dispărut, nu prea mai există această posibilitate. Ce mai rămâne acum pe partea de cheltuieli sunt cheltuieli obligatorii, salarii și cheltuieli sociale. Acestea nu pot să fie schimbate. Atunci probabil că ne îndreptăm către depășirea limitei de 3% la finalul anului”, menționează Dochia, intr-o declarație dată HotNews.

Potrivit acestuia, creșterea economică este mai mică decât cea pe care a fost fundamentat bugetul.

Horia Braun, economistul șef al BCR, susține că în general luna iunie este una cu deficit, dar că nu se aștepta să fie atât de mare.

„Chiar Ministerul de Finanțe spune că s-au plătit niște pensii aferente lunii iulie în avans, fiind o sumă destul de mare, 1,3 miliarde lei. Luna iunie a fost un vârf de plată pentru partea de dobânzi pentru că multe dintre titlurile de stat emise pe termen lung de către Ministerul de Finanțe au cuponul, în general, în luna iunie. A mai fost probabil un mic efect și din faptul că au început să plătească taxa pe mediu la autoturisme, să dea banii înapoi. În general luna iunie este o lună de deficit. Noi ne așteptam să fie un deficit între 4-5 miliarde lei, nu 8 miliarde lei, cât a fost”, a spus Braun.

El atrage însă atenția că urmează creșteri de pensii de la 1 iulie, care vor pune presiune pe buget.

„Oricum plecam de la un punct de referință cu un deficit mai mare. Ce este însă clar, există o presiune mare pe zona de cheltuieli de personal care au crescut în iunie probabil și din ce au mai fost creșteri de salarii în urma negocierilor cu sindicatele. Au fost acele discuții în sectorul educației și în cel sanitar. Au fost niște ajustări care au intrat în plată, probabil, acum în iunie. Vor fi creșterile de pensii de la 1 iulie, care vor pune presiune mare pe buget, în continuare. Problema structurală este clar că există pentru deficitul bugetar”, a explicat economistul BCR.