În şedinţa de luni a CA al BNR, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Consensul pieței era în favoarea unei creșteri de 25 de puncte de bază, până la 2,75%, 5 dintre cei 8 analiști chestionați de Reuters estimând o astfel de evoluție. HotNews.ro a transmis LIVE TEXT declarațiile Guvernatorului.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Vezi in variantă video briefingul de presă al Guvernatorului:

Ce a spus luni, Guvernatorul, în briefingul de presă:

• Principalele motive pentru care am surprins piața vi le vom prezenta miercuri. Probabil comentatorii se bazau pe o continuare a creșterii inflației, date care nu se potrivesc cu ce avem noi. Probabil că în iulie vom avea în termeni lunari, inflație negativă.
• Inflația lunară , repet: lunară, stagnează de câteva luni bune în România.
• Avem un ritm al creditării care ”bate” creșterea economică. S-ar putea să vedem cum, treptat, creditul devine un motor al creșterii economice!
• Piața lichidității e în relativ echilibru. Nu înseamnă că dacă dăm lichiditate băncilor, facem masă monetară! ( BNR le-a dat astăzi băncilor 10,5 mld. lei în prima operaţiune repo organizată în 2018, prin care banca centrală achiziţionează temporar titluri de stat aflate în portofoliul instituţiilor de credit oferindu-le lichiditate. Dobânda la care sumele au fost oferite a fost de 2,5% - egală cu dobânda de politică monetară, setată la acest nivel din primăvara acestui an)
• Mișcările cursului arată că piața funcționează. Mișcările sunt absolut normale. Probabl că vom ajunge și noi la momentul în care să considerăm că aceste mișcări sunt absolut normale!
• Nimeni nu e obligat să ia credite! Dar, dacă îți faci calcule și decizi să iei un credit, trebuie să dai creditul înapoi! Că nu sunt banii tăi!
  

Despre decizia de azi a BNR:

• Rata anuală a inflației IPC şi-a stopat creşterea în luna iunie, rămânând la nivelul de 5,4 la sută, deasupra intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie. Stagnarea a avut loc în condiţiile în care accelerarea creşterii în termeni anuali a preţului combustibililor şi a preţurilor legumelor şi fructelor a fost compensată ca impact de scăderea dinamicii preţului produselor din tutun şi încetinirea ușoară a inflaţiei de bază.

• Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă ușor, până la 2,9 la sută în luna iunie, de la 2,99 la sută în luna anterioară şi 3,05 la sută în luna martie. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate şi de cel al serviciilor, în principal sub influenţa dinamicii preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare şi a evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu euro.

• În luna iunie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 3,6 la sută de la 3,3 la sută în luna mai; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,9 la sută faţă de 2,6 la sută în luna mai.

• Datele provizorii privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică moderarea ritmului de creştere economică la 4 la sută, de la 6,7 la sută în trimestrul IV 2017. Această evoluţie reprezintă o revenire către ritmul potenţial de creştere, fiind însoţită de reducerea excedentului de cerere agregată. Contribuţia majoritară, dar în diminuare faţă de trimestrul IV 2017, a consumului gospodăriilor populaţiei a fost revizuită uşor în jos, iar aportul pozitiv al formării brute de capital fix a fost revizuit în sus. Contribuția negativă a exportului net la creşterea PIB real a crescut considerabil, în condiţiile în care noile date arată că dinamica anuală a importurilor a încetinit mai puţin decât în varianta anterioară, rămânând deosebit de ridicată.

• Cele mai recente date statistice arată o încetinire a creșterii anuale a producţiei industriale în perioada aprilie-mai comparativ cu trimestrul I 2018, concomitent însă cu sporirea semnificativă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Lucrările din construcţii au continuat să scadă în termeni anuali, pe seama segmentului construcţiilor rezidenţiale, în timp ce activitatea din comerț și a menținut dinamica robustă. Deficitul de cont curent și-a temperat considerabil adâncirea în raport cu perioada similară a anului trecut. În același timp, variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie a urcat în luna mai (la +8,6 la sută, în creștere cu 2,4 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie), pe fondul încetinirii ritmului de creştere a productivităţii muncii.

• Condițiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al tendinţei de apreciere uşoară a leului faţă de moneda europeană.

• Creditul acordat sectorului privat și-a reaccelerat creșterea în iunie, la 6,8 la sută, de la 6,4 la sută în luna mai, pe seama creditului acordat populaţiei, dar mai ales a creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat să se mărească, ajungând la 65 la sută (de la un minim de 35,6 la sută în mai 2012).

• În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2018, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în trimestrul III, în condițiile menținerii ei deasupra intervalului țintei, urmată de coborârea ei mai pronunţată în ultimele luni ale anului curent spre limita superioară a intervalului-ţintă de 1,5 3,5 la sută. Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației se menține pe coordonate cvasi similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar ușor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp.

• Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum și condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale. Relevante sunt, de asemenea, evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

• Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.