​”Inflația va reveni în țintă. Două treimi (aproape patru cincimi) din inflație vine din factori exogeni, din factori care nu pot fi controlați prin politica monetară. Creșterea economică probabil că se va duce spre 4% - vom vedea în lunile următoare. O altă veste care nu e foarte bună: după aproape jumătate de an în care toți scriau de inflația de 5%, s-au creat așteptări inflaționiste. Mai mult la agenții economici, dar și la bancheri. Totuși, bancherii cred mai mult in BNR. Agenții economici mai puțin”, a spus miercuri Guvernatorul BNR la prezentarea Raportului privind inflația. HotNews.ro a transmis LIVE TEXT intervenția Guvernatorului.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: Agerpres

Vezi aici intervenția video a Guvernatorului:

Ce a mai spus miercuri, Isărescu:

  • De regulă creșterea prețurilor administrate sunt amânate și nu se face în anii electorali și atunci, singura perioadă este începutul unui nou ciclu de guvernare.
  • Inflația va reveni în ținta noastră. Avem motive statistice și economice să credem acest lucru. Bineînțeles, dacă nu vor apărea alte șocuri.
  • Creșterea prețului țițeiului a împins și prețurile la combustibil în sus, dar ne-a ajutat la curs, temperând presiunile pe leu.
  • După 5 trimestre de relative accelerări, inflația de bază-CORE2 ajustat- și-a întrerupt cursul ascendent. Rămân presiuni inflaționiste în economie. Nu jubilăm, dar inflația se va duce în jos. Creșterile de productivitate trebuie sa fie cel puțin egale cu creșterile de costuri. Avem creșteri de costuri la energie și costurile unitare cu forța de muncă. În timp, ele pot fi digerate de economie. Dar BNR este obligată să tragă un semnal de alarmă. E vorba de echilibre fundamentale şi trebuie să fim atenţi a le păstra.
  • Creșterea economică probabil că se va duce spre 4% - vom vedea în lunile următoare.
  • Excedentul de cerere depășește 2%. Dacă vrem creștere economică mai mare trebuie acționat pe investiții și productivitate. Vrem creștere economică mai mare, trebuie să stimulăm potențialul economiei, nu numai cererea. Pentru că dacă stimulăm numai cererea, și ea este peste potențial, nu poate să fie decât două efecte: 1. creăm locuri de muncă în străinătate, adică importăm mai mult ca să acopere excesul de cerere și nu cred că e de dorit. E de dorit ca stimularea cererii să fie corelată cu potențialul economiei, ca economia să producă ceea ce se cere în plus. Sau creăm inflație ceea ce iarăși nu este de dorit.
  • Marjele comerciale tind să meargă în sus, dar sunt temperate de concurență.
  • În România, cu excepția a două produse- băuturi și pharma, gradul de concentrare este redus.
  • O altă veste care nu e foarte bună: după aproape jumătate de an în care toți scriau de inflația de 5%, s-au creat așteptări inflaționiste. Mai mult la agenții economici, dar și la bancheri. Totuși, bancherii cred mai mult in BNR. Agenții economici mai puțini.
  • Asistăm la o temperare a așteptărilor privind creșterile salariale. Mai mult în sectorul privat, sectorul de stat văd că o ia în sus cu așteptările, dar nu doresc să comentez.
  • O parte din importuri vin din nevoia de completare, nu putem produce intern tot ciclul de producţie. E normal. Nu putem produce intern toate componentele, nici Germania nu face asta. Dar României îi lipsesc mai multe exporturi produse în ţară. De exemplu produse alimentare. E un semn de întrebare, cât ne mai ducem pe deficitul balanţei bunurilor de consum. Deficitele pe bunuri de consum au ajuns mari, se majorează şi la cinci luni, şi apar în componente unde te aştepţi mai puţin.
  • Avem dezechilibre comerciale și nu ne corectăm încă. Corecția e inevitabilă, că nu poți să-ți crești la infinit deficitul comercial. Uitați-vă la balanța bunurilor, care chiar ar trebui să ridice semne de întrebare!
  • Putem spera că dezintermedierea financiară s-a oprit și începe intermedierea bancară! Oricum, 26% intermediere financiară în România nu dădea deloc bine...
  • Să ne oprim puțin cu jalea aceasta legată de ROBOR. Nu e niciun mister în această chestiune cu lichiditatea...Știri cum că BNR inundă piața cu 10 miliarde, le dă apă la moară celor care susțin teoria monetară prin care chiar noi facem inflație!
  • Și acum pe scurt: dacă Ministerul de Finanțe încasează 14 miliarde taxe și impozite între 25 și întâi ale lunii următoare și ține banii aceștia la Banca Națională, conturile Ministerului de Finanțe sunt la Banca Națională, înseamnă că a retras lichiditate din piață de 14 miliarde, nu? I-a retras din sistem, deci a dispărut lichiditate de 14 miliarde pe care binențeles că dumneavoastră nu o vedeți. Și pe urmă vine Banca Națională, văzând că nu mai e lichiditate, vedem care e situația pe piața internațională, dar ne uităm și la dobândă. Robor-ul ăsta pe care l-ați făcut ca și cum el este creat numai pentru dobânda după care se calculează bobânda la creditele ipotecare. Nu, el este un indicator de piață care arată că nu e lichiditate suficientă în piață când crește, dacă scade înseamnă că a apărut lichiditate. Deci după ce Ministerul de Finanțe scoate banii ăștia și nu îi scoate că vrea el să crească Roborul sau că are vreun gând mârșav, ticălos  să facă rău societății românești. Nu! Oamenii își plătesc impozitele și până când face Ministerul de Finanțe plățile de rigoare de pensii și de salarii, trece o săptămână, 10 zile. Și după accea vine Banca Națională (...) și bagă 10 miliarde. Păi pe net, nu numai că nu s-a creat lichiditate, pe net e un minus de patru miliarde. Sunt fluctuații, sunt foarte mulți factori
  • Am revizuit în jos cu 0.1 puncte procentuale prognoza privind inflația pentru finalul acestui an și cu 0.3 p.p prognoza privind finalul anului viitor.