Competivitatea scăzută a economiei românești, alături de un consum bazat pe produse de import au dus deficitul comercial din primul semestru la peste 6,3 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate joi de Institutul Național de Statistică. România contează pe mai puțin de 25.000 de companii exportatoare, iar în primii 100 de exportatori doar 4 sunt companii private cu capital local. Germania are peste 300.000 de companii exportatoare, acestea producând în primele 6 luni un excedent comercial de peste 121 miliarde de euro. Spania se confruntă și ea cu o pierdere de competitivitate pe piețele internaționale, deficitul comercial spaniol atingând 14 miliarde de euro în prima jumătate de an.

HotNews.roFoto: Hotnews

Preocuparea redusă pentru inovație, bugete reduse destinate cercetării și dezvoltării, dar și costurile mari cu forța de muncă fac din companiile românești niște jucători puțin flexibili pentru a putea jongla pe piețele internaționale.

În perioada 1.I-30.VI 2018, exporturile au fost de 33.97 miliarde euro, în timp ce importurile au depășit cu puțin 40 de miliarde de euro, mai arată datele INS. În cazul alimentelor și animalelor, importurile au fost mai mari decât exporturile cu peste 1,1 miliarde de euro. E drept, consumul privat se află în decelerare puternică, astfel încât efectul asupra deficitului comercial nu mai e atât de agresivă ca în anii trecuți.

Ce spune Raportul privind inflația, lansat miercuri la BNR:

  • Exporturile de bunuri și servicii au continuat să se extindă într-un ritm alert (8 la sută, variație reală), dinamici relativ consistente fiind anticipate și pentru perioada imediat următoare, chiar dacă este posibil ca tracțiunea cererii externe să se atenueze, în condițiile în care evoluțiile sub așteptări din primul trimestru al anului și incertitudinile asociate accentuării tendințelor protecționiste pe plan internațional au condus la revizuiri descendente ale proiecțiilor privind creșterea economică a principalilor parteneri comerciali. Dincolo de nivelul încă solid al prognozelor pe termen scurt privind ritmul activității economice din zona euro, indicii în sensul rezilienței exporturilor oferă portofoliul comenzilor externe adresate companiilor industriale autohtone: atenuarea dinamicii reale din lunile februarie și martie s-a întrerupt în aprilie 2018.
  • Livrările de bunuri pe piețele externe s-au majorat cu 8,1%, aportul dominant revenind în continuare vânzărilor efectuate de companiile producătoare de mijloace de transport, mașini, echipamente, aparatură de măsură și control, echipamente electrice. La nivelul sectorului auto, volumul exporturilor a avansat cu 17 la sută, cu susținere din partea producției de componente integrate în lanțurile internaționale, dar mai ales a exporturilor de autovehicule, care s-au majorat cu aproape o treime, explicând circa 60% din creșterea întregului sector. O contribuție suplimentară la creșterea exporturilor a revenit materiilor prime agricole (în special plante oleaginoase și cereale), pe fondul producției vegetale remarcabile din anul 2017, dar și produselor farmaceutice, petroliere și chimice, în acest din urmă caz producătorii autohtoni înregistrând câștiguri de cotă pe piețele externe, inclusiv ca urmare a închiderii unor companii de profil la nivel european.
  • Importurile de bunuri și servicii și-au păstrat dinamica alertă în trimestrul I 2018 (11,5% în termeni reali), pe fondul creșterii încă robuste a absorbției interne (5,8%) și al avansului amplu al exporturilor. Temperarea cererii de consum s-a regăsit la nivelul achizițiilor din exterior (inclusiv autovehicule), care au continuat totuși să avanseze cu peste 8 la sută în termeni anuali. În schimb, intensificarea investițiilor tehnologice a impulsionat importurile de bunuri de capital (+14 %), în special construcții metalice, mașini și echipamente.
  • O ușoară accelerare de ritm au înregistrat și achizițiile de bunuri intermediare, contribuții mai importante revenind importurilor de petrol în vederea prelucrării în capacitățile locale, precum și celor destinate procesului de producție din ramuri industriale integrate în lanțurile de valoare adăugată (cum este cazul componentelor auto).
  • În aceste condiții, evoluția balanței bunurilor rămâne preocupantă, deficitul său adâncindu-se în intervalul ianuarie-mai 2018 cu 14,5% comparativ cu perioada similară din 2017. Mai mult, încasările nete din servicii internaționale au scăzut ușor (în principal pe seama preferinței în creștere a populației pentru servicii externe de turism și transport), astfel încât contraponderea oferită dezechilibrului extern al bunurilor a coborât la 65 la sută (față de 79 la sută în lunile ianuarie-mai 2017).