La nivel european se discută de ceva vreme un pachet legislativ ambițios privind managementul deșeurilor. Pentru a putea răspunde angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene și a se alinia modelului impus de economia circulară, autoritățile din România au decis că este momentul oportun pentru a implementa principii de mediu care să reglementeze sistemul de gestiune a ambalajelor, și anume "plătește pentru cât arunci", "răspunderea extinsă a producătorului" și "taxa la depozitare".
Este cunoscut deja faptul ca legislația de mediu urma să prevadă unele modificări și amendamente ale principalelor acte normative în domeniul gestionării deșeurilor, astfel că, ținând cont atât de schimbările de la nivelul UE cât și de constrângerile mediului de afaceri, autoritățile au revenit cu acest pachet ambițios de măsuri. Există potențialul ca acest pachet să genereze, în perioada următoare, o serie de discuții și dezbateri generate de noile roluri și responsabilități ale actorilor implicați. Cele mai importante se vor axa pe țintele majorate de reciclare pentru toate tipurile de deșeuri de ambalaje, constrângerile semnificative impuse modului de îndeplinire a obiectivelor de reciclare sau prevederile mult mai stricte referitoare la recuperarea ambalajelor returnabile, ca să numim doar câteva. Noile prevederi legale adoptate modifică substanțial structura și modelul sistemului actual de reciclare a deșeurilor de ambalaje pe întregul lanț și, este mai mult decât evident, că acest concept va ridica bariere și va genera constrângeri asupra operatorilor economici din România.
- Ce se schimbă?
Suntem conștienți că în România colectarea selectivă a deșeurilor și a deșeurilor de ambalaje pe tipuri de materiale este deficitară, în special în ceea ce privește colectarea acestor deșeuri de la gospodăriile particulare și consumatori finali. Este bine cunoscut faptul că, deși se vehiculează de mult timp conceptul “plătește pentru cât arunci”, la nivel de țară nu am avut implementat un sistem funcțional și viabil privind acest principiu. .
Astfel, noile prevederi legale încearcă să reglementeze și acest aspect, iar în acest sens sunt definite și detaliate separat fluxurile privind generarea deșeurilor de ambalaje (din comerț și industrie cât și cele provenite de la populație) pentru a fi stabilite responsabilități și roluri clare pe fiecare flux în parte.
Noul act normativ definește noi concepte din lanțul de reciclare a deșeurilor, cum ar fi:
• introduce noțiunea de “deșeuri de ambalaje din comerț și industrie” separat de deșeurile menajere,
• impune obiective de valorificare/reciclare majorate care vor reprezenta o mare provocare pentru agenții economici,
• modifică modul în care operatorii economici pot îndeplini obligațiile anuale de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje,
• stabilește noi condiții pentru autorizarea organizațiilor de transfer de responsabilitate,
• impune o nouă structură de operare a acestor organizații și stabilește prevederi privind ambalajele reutilizabile și sistemul de garanție-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile,
• stabilește noi sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale și cuantumuri semnificativ majorate ale amenzilor aplicate.
Mai concret, față de prevederile legale anterioare, modificările definesc mai clar rolurile și responsabilitățile actorilor implicați în procesul de gestionare a reciclării deșeurilor. În acest sens există modificări ale rolului companiilor care introduc produse ambalate pe piața națională, al organizațiilor care implementează răspunderea extinsă a producătorului, ale responsabilităților operatorilor publici și privați care gestionează deșeurile și a rolului autorităților locale.
În același timp, modificările aplicate Legii nr. 249/2015 schimbă radical sistemul prin care operatorii economici își puteau îndeplini obligațiile anuale de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje. Din acest punct de vedere, legea devine mult mai aspră, întrucât nu mai permite companiilor să îndeplinească individual obiectivele anuale utilizând deșeuri de la terți, ci doar pe baza propriilor deșeuri de ambalaje. Cum vor reuși, concret, operatorii economici să recupereze din piață, de la consumatorii finali propriile deșeuri de ambalaje, rămâne o mare provocare pentru întregul mediu de afaceri.
- Cum sunt afectate organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR)?
În cazul în care îndeplinirea individuală nu este o opțiune pentru companii, acestea pot apela la o organizație de transfer de responsabilitate. Noul act normativ stabilește și pentru această categorie de actori un sistem de operare complet nou. Aceste organizații trebuie să respecte o serie de criterii extrem de stricte pentru a putea opera, și anume: să fie organizate ca societăți pe acțiuni, să aibă ca acționari doar operatori economici care au responsabilități în ceea ce privește ambalajele introduse pe piață, cantitatea de ambalaje introdusă pe piață de acționari în anul precedent celui în care se solicită autorizarea să fie de cel puțin 10.000 de tone, să constituie o garanție în cuantum de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu și alte câteva asemenea obligații. Este evident că, analizând aceste restricții, începând de la 1 ianuarie 2019 în piață vor exista foarte puține astfel de organizații, ceea ce se va traduce, fără doar și poate, în imposibilitatea operatorilor economici de a respecta țintele de reciclare impuse.
Mai mult decât atât, organizațiile autorizate să implementeze obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului prevăzute de noul act normativ trebuie să implementeze aceste obligații, începând cu primul an de activitate, pentru o cantitate de ambalaje de cel puțin 10.000 de tone, distinct pentru deșeurile de ambalaje din comerț și industrie și pentru cele provenite din deșeurile municipale. De asemenea vor trebui să perceapă operatorilor economici tarife distincte pentru cele două fluxuri principale de deșeuri și să implementeze obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului pentru toate cantitățile și pentru oricare dintre operatorii economici care solicită acest lucru.
- Cum se modifică regimul ambalajelor reutilizabile și returnabile?
Și în cazul ambalajelor reutilizabile, sunt evidențiate modificări semnificative în actul normativ. Se menționează că acestea vor circula fie pe baza unui sistem de schimb (conform reglementărilor contabile și fiscale), fie prin achitarea de către beneficiari a unei garanții bănești în schimbul ambalajelor primite. Începând cu data de 31 martie 2019, cuantumul garanției bănești s-a stabilit la 0,5 lei/ambalaj, pentru ambalajele primare reutilizabile, valoarea putând fi actualizată de către autoritatea centrală pentru protecția mediului, la propunerea mediului de afaceri.
De asemenea, sunt prevăzute obligații suplimentare pentru operatorii economici care introduc pe piața națională produse ambalate în ambalaje reutilizabile, printre care obligația de a organiza preluarea ambalajelor reutilizabile astfel încât să realizeze, începând cu anul 2019, un procent de returnare a acestora de cel puțin 90% și obligația de a marca pe ambalajul primar sau pe eticheta produsului destinat consumatorilor sintagma “ambalaj reutilizabil”. La o prima vedere acest aspect se traduce prin schimbarea modelului de business sau actualizarea sistemului existent.
În ceea ce privește ambalajele returnabile, până la data de 1 ianuarie 2021, bazându-se pe analiza eficienței și impactului acestui sistem, autoritățile au obligația de a stabili un sistem de garanție – returnare aplicabil ambalajelor primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri.
În concluzie, cele mai importante modificări aduse prin acest act normativ se referă la următoarele aspecte:
• implementarea conceptului de răspundere extinsă a producătorului;
• clarificarea modului de marcare a ambalajelor pentru îmbunătățirea sistemului de reciclare și recuperare a deșeurilor de ambalaje;
• stabilirea condițiilor care trebuie îndeplinite de organizațiile operatorilor economici responsabili din domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje;
• stabilirea obligațiilor pentru operatorii economici care optează să îndeplinească în mod individual obiectivele anuale de reciclare a deșeurilor de ambalaje;
• stabilirea obligațiilor autorității publice locale și consumatorilor finali care generează deșeuri de ambalaje;
• majorarea obiectivelor de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje.
Bineînțeles, aceste schimbări nu trebuie privite doar în termeni generali și superficiali. Este nevoie de o schimbare de mentalitate a generatorului de deșeuri, fie că ne referim la companii sau la consumatori finali, schimbare care se va produce treptat. Împreună cu autoritățile și actorii implicați în lanțul de generare-reciclare a deșeurilor, este necesară înțelegerea clară a noilor prevederi și modalitatea concretă în care obligațiile stabilite vor putea fi puse în practică. Modificările legislative adoptate sunt extrem de complexe și schimbă întreaga paradigmă a sistemului de reciclare și din această cauză, este necesară o analiză foarte detaliată a consecințelor pe care aceste prevederi le pot avea asupra activității fiecărei companii. Mai ales în cazul companiilor, este un moment oportun să se reanalizeze procedurile interne de gestionare a deșeurilor de ambalaje, să se reevalueze contractele încheiate cu furnizorii/prestatorii de servicii cu relevanță în domeniul gestionării ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje pentru ca noile prevederi și constrângeri impuse să fie implementate și respectate.
Este interesant de urmărit ce se va schimba sau cum se vor aplica aceste prevederi în viitor, dar cu siguranță ne așteaptă un sfârșit de an extrem de fierbinte, iar ceea ce se vede la acest moment este doar vârful icebergului.
N.Red:
Carmen Dan este Manager, Servicii de Consultanță de Mediu și Fond de Mediu, PwC România
Andreea Giovani este Sustainability Manager, PwC România
